Nicușor Dan și schimbarea de paradigmă în politica externă

Președintele României are în fiecare an la sfârșitul lunii august, cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomației Române, un discurs în care indică liniile strategice pentru viitor, scoate la iveală slăbiciunile politicii externe și, eventual, sugerează tacticile.

Este primul discurs de acest fel ținut de Nicușor Dan. Șeful statului a vorbit despre trei direcții care ar urma să fie accentuate în perioada următoare: securitatea țării, dimensiune economică  a diplomației și românii din afara granițelor. Nicușor Dan a făcut o schiță a ceea ce urmează să fie păstrat în actuala politică externă, adică orientarea spre UE, NATO și SUA, și ceea ce urmează să fie schimbat, adică tacticile. Cum a spus și ministra de Externe, Oana Țoiu în deschiderea Reuniunii Anuale a Diplomației, „urmează un deceniu al schimbărilor”, România trebuie să facă față „competitivității geopolitice accelerate” iar țara trebuie să-și folosească vocea în negocierile din interiorul UE. Țoiu a subliniat că politica externă a avut parte până nu demult de un consens național, dar că în această perioadă a apărut un semn de întrebare cu privire la direcția pe care trebuie să o aibă România în politica externă. Referirea ei are legătură cu alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, anulate ulterior, dar și cu valul populist-suveranist aflat în creștere, care propune rezerve în politicile față de Republica Moldova și Ucraina și care propagă un soi de scepticism față de UE și chiar față de aliaţii din NATO. 

Oana Țoiu a propus, de altfel, pentru prima dată un fel de ieșire din tăcere pentru că a subliniat ea, „oamenii au nevoie să audă care sunt intențiile noastre, care sunt ambițiile noastre, care sunt conversațiile pe care le avem, când vine vorba de politică externă, indiferent la care dintre paliere”. Noua ministră de Externe vine cu o filosofie nouă, adaptată lumii schimbătoare și vrea să aibă „o conversație deschisă cu societatea”, „fără subiecte tabu, o conversație asumată, purtată pe fiecare palier”, fiindcă votul cetățenilor contează. 

Deși e nou venită în acest domeniu atât de complicat, în care piedicile venite din afară și din interior sunt  greu de evitat, Oana Țoiu spune fără ezitare că „e nevoie de o schimbare de paradigmă” în politica externă, chiar dacă nu e vorba despre „schimbarea pilonilor”. Ea  insistă asupra vocii de care are nevoie România și care nu trebuie să fie mereu în corul „ambițiilor altor țări”. Mai mult, ministra de Externe crede că România trebuie să conducă în acest moment discuțiile despre securitatea la Marea Neagră. Președintele Nicușor Dan a adăugat astăzi că din strategia la Marea Neagră ar trebui să facă parte și planul României de a deveni  „un hub de conectivitate între Europa și Asia, și Africa”. 

Dincolo de cei trei piloni permanenți ai politicii externe, UE, NATO, SUA, președintele a enumerat prioritățile țării pe termen scurt și mediu (i)securitatea țării, cu accent pe programele militare și Marea Neagră; (ii) dimensiunea economică a diplomației, unde și-a arătat nemulțumirea mai ales în cadrul parteneriatului strategic cu Statele Unite; (iii) nevoia resetării legăturii cu românii din afara țării, pentru că - a spus Nicușor Dan - „România nu are în momentul acesta o strategie adevărată pentru românii din Diaspora” și „nu are un studiu exhaustiv despre necesitățile acestor oameni”; (iv) continuarea sprijinului pentru Ucraina; (v) „Republica Moldova trebuie să rămână o prioritate”, a precizat președintele, iar România va susține pe mai departe integrarea R. Moldova în UE, dar și nevoile ei stringente: transport și energie.

Președintele Nicușor Dan nu a rostit cuvântul Rusia în discursul său, dar ministra sa de Externe a accentuat că „indiferent de cum se termină negocierile de pace”, „Rusia rămâne principala provocare”  adăugând că trebuie să fim pregătiți în fața provocărilor care ar putea veni dinspre Moscova.

Politica externă a țării se modifică, deci, atât în forma ei, cât și în conținut: tăcerea diplomației ia alte forme, România trebuie să dea tonul la Marea Neagră, iar Diaspora devine obiectiv central. Dimensiunea economică a ambasadelor urmează să fie analizată și reformată, la fel ca tot ceea ce se întâmplă în ambasade, iar anul viitor, e posibil ca, cel puțin parțial, corpul diplomatic să se schimbe.