Nicușor Dan, alături de Maia Sandu de Ziua Limbii Române

În dimineața zilei, cei doi președinți au fost alături de participanții la Marea Dictare Națională – un eveniment care devine tradițional în această zi la Chișinău și care s-a desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale, sub cerul liber. Anul acesta, peste 2000 de persoane, de toate vârstele, au scris marea dictare națională, consacrată operelor scriitorului Vladimir Beșleagă și compozitorului Eugen Doga. Maia Sandu și Nicușor Dan și-au ținut discursurile de pe scena amplasată în fața Guvernului cu ocazia acestui eveniment.

Fără slogane unioniste, dar cu sprijin european ferm

„Limba română rămâne cea mai puternică punte între cele două maluri ale Prutului. Ea ne poartă istoria, ne păstrează cultura și ne leagă de valorile și tradițiile noastre”, a menționat președinta Maia Sandu. „Limba română trebuie onorată și cinstită în fiecare zi. Ea e legătura cu trecutul, cu scriitorii, profesorii, care au luptat pentru ea. Limba română ne poate apropia unii de alții indiferent de comunitatea din care provenim. Ea are puterea de a ne uni și de a ne ajuta să construim împreună o societate mai solidară și mai puternică”, a menționat Maia Sandu.

La rândul său, Nicușor Dan a spus că România și Republica Moldova au valori comune și trebuie să se ajute reciproc pentru ca „aceste două țări să aibă un viitor luminos”: „Tot timpul am considerat limba română un dat. Dumneavoastră ați dat un exemplu lumii întregi, prin lupta pe care ați dat-o în timp, în ciuda tuturor presiunilor, în a păstra această limbă și această identitate. Și acum din nou sunteți un exemplu pentru Europa și pentru lumea întreagă pentru modul în care încercați să apărați democrația de aceleași tipuri de presiuni. Și dovediți că sunteți mai europeni decât europenii și că locul vostru este în UE”, a subliniat președintele Nicușor Dan.

România este principalul pilon de sprijin al parcursului european al Republicii Moldova. Vizita șefului statului român la Chișinău are loc cu o lună înaintea celor mai importante alegeri parlamentare din istoria țării (28 septembrie) și cu o săptămână înainte ca la Bruxelles să înceapă discuțiile vizând deblocarea impasului creat în extinderea UE de către Ungaria, care se opune deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina, ținând pe loc, astfel, și Republica Moldova.

La reuniunea anuală cu ambasadorii României, care a avut loc recent la București, Nicușor Dan a menționat că „Republica Moldova trebuie să rămână o prioritate. Vom continua să susținem atât eforturile de integrare în UE, cât și toate chestiunile concrete de care Republica Moldova are nevoie - transport, energie, cooperare economică. Și sunt optimist că cetățenii Republicii Moldova vor continua direcția europeană ca urmare a alegerilor din 28 septembrie”, a spus președintele României.

Normalitatea a ajuns în Constituție abia în 2023

Basarabenii celebrează duminică, 31 august, împlinirea a 36 de ani de la revenirea la scrisul latin, eveniment considerat prima mare victorie a Mișcării de Eliberare Națională a anilor ’90, care milita pentru independență, libertate și revenirea la valorile naționale. Ziua Limbii Române a fost instituită oficial în Republica Moldova în 1989, în contextul Mișcării de Renaștere Națională. În România, sărbătoarea a fost instituită abia în 2011.

Totuși, de facto, limba română a ajuns în Constituția Republicii Moldova abia în 2023, cu votul majorității deputaților actualului Parlament. Deputații doar au executat o procedură tehnică cu scopul îndeplinirii unei hotărâri din 2013 a Curții Constituționale – document care statua că Declarația de Independență (care proclama limba română ca limbă de stat) prevalează asupra Constituției. În pofida Declarației de Independență, guvernările pro-ruse din ultimele trei decenii menținuseră invenția sovietică – sintagma „limba moldovenească” - în Legea Supremă.

Actuala președintă a Curții Constituționale din Moldova, Domnica Manole, reiterează într-un mesaj publicat duminică pe site-ul instituției că „limba română este limba oficială a statului” și îndeamnă cetățenii să marcheze această zi „cu respect și responsabilitate față de patrimoniul nostru lingvistic și cu încrederea că atașamentul față de limba română este un reper al statorniciei noastre în afirmarea valorilor naționale care ne definesc”.