Netanyahu vrea să ocupe orașul Gaza

Cabinetul de securitate al Israelului a aprobat planul prim-ministrului Benjamin Netanyahu de extindere a operațiunilor militare în orașul Gaza, unde trăiește jumătate din populația enclavei palestiniene. Rezoluția mai are nevoie de aprobarea tuturor miniștrilor din guvernul de la Ierusalim, care nu se va întruni mai devreme de duminică.

Cancelarul federal Friedrich Merz a anunțat, între timp, că Germania va suspenda exporturile către Israel de arme care ar putea fi folosite în Gaza.

Planul temporar al lui Netanyahu

Israelul a bombardat în repetate rânduri și a operat numeroase raiduri în orașul Gaza. Actualul plan prevede trimiterea de trupe terestre pentru o operațiune limitată. Teritoriul vizat reprezintă aproximativ un sfert din suprafața Fâșiei Gaza.

Într-un interviu acordat postului american Fox News, Netanyahu a subliniat că Israelul nu intenționează să ocupe permanent Fâșia Gaza, ci doar să o controleze militar. După distrugerea Hamas, regiunea ar urma să fie predată unor ”forțe arabe” care recunosc dreptul la existență al Israelului.

Potrivit The Times of Israel, majoritatea membrilor Cabinetului de Securitate au susținut cinci condiții pentru încheierea războiului: dezarmarea completă a Hamas, returnarea celor 50 de ostatici rămași (dintre care se crede că doar 20 sunt încă în viață), demilitarizarea completă a Fâșiei Gaza, controlul securitar israelian asupra Fâșiei și formarea unui guvern civil alternativ, din care să nu facă parte nici Hamas, nici Autoritatea Palestiniană.

În timpul ofensivei asupra orașului Gaza, Israelul ar urma să furnizeze ajutor umanitar populației civile aflate în afara zonelor de luptă, se arată într-un comunicat emis de biroul prim-ministrului.

Temerile generalilor

Conducerea militară este reticentă față de perspectiva unei ocupații de durată. Oficialii militari au avertizat că orașul Gaza este o zonă periculoasă atât pentru soldații israelieni, cât și pentru ostaticii care ar putea fi ținuți acolo. Iar familiile ostaticilor deținuți de Hamas se opun planului.

Și liderul opoziției israeliene, Yair Lapid, a criticat intenția de preluare a controlului asupra orașului Gaza, despre care spune că a fost luată ”în totală contradicție cu opinia structurilor militare și de securitate” și că face jocurile Hamasului, care ”exact asta și-a dorit: ca Israelul să se afunde într-o intervenție terestră fără scop, fără o viziune clară pentru ziua de după, într-o ocupație inutilă, despre care nimeni nu înțelege încotro se îndreaptă”. Ar fi ”un dezastru care va duce la multe alte dezastre”.

Ofensiva israeliană în Fâșia Gaza durează de 22 de luni și a fost lansată ca reacție la atacurile comise de gruparea teroristă Hamas pe 7 octombrie 2023.

Embargo parțial german pe livrări de arme pentru Israel

De la Berlin, cancelarul federal Friedrich Merz a anunțat suspendarea livrărilor de armament care ar putea fi folosit de Israel în Fâșia Gaza. Embargoul parțial impus asupra exporturilor de armament către Israel este valabil ”până la noi ordine”. Merz a justificat decizia prin ”ofensiva militară și mai dură” decisă de Cabinetul de Securitate de la Ierusalim.

”Israelul are dreptul de a se apăra împotriva terorii exercitate de Hamas”, a declarat Merz. ”Eliberarea ostaticilor și negocieri ferme pentru o încetare a focului sunt prioritare pentru noi”. La fel cum dezarmarea Hamas este esențială. Totuși, a completat cancelarul, noua ofensivă militară ar face tot mai greu de înțeles, din perspectiva guvernului german, cum pot fi atinse aceste obiective.

”Prin ofensiva planificată, guvernul israelian poartă o responsabilitate și mai mare decât până acum”, a subliniat Merz, cerând Israelului ”să permită accesul umanitar deplin”.

La rândul lui, prim-ministrul britanic Keir Starmer a îndemnat Israelul să reconsidere decizia, afirmând că aceasta ”nu va duce decât la și mai mult sânge vărsat”. Mai multe state, între care Turcia, China, dar și Țările de Jos sau Danemarca, au criticat inițiativa cabinetului Netanyahu.