Moldova and Europe: Getting closer

Scopul conferinţei internaţionale de la Chişinău a fost acela de a consolida relaţiile bilaterale dintre Republica Moldova şi UE. Printre iniţiatorii ei s-au numărat şi Asociaţa pentru Europa de Sud-Est din Germania în colaborare cu Ministerul german de Externe. Punctul de pornire este favorabil, a susţinut Michael Schäfer, directorul politic în Ministerul federal al Afacerilor Externe, afirmând cu privire la schimbările politice radicale ce au avut loc în ţările învecine Moldovei:

„Prima evoluţie importantă a avut loc în România. Recent, România a semnat tratatul de aderare la UE, iar acum sperăm cu toţii ca ea să devină în 2007 membru comunitar. De cealaltă parte este Ucraina. Nu trebuie să menţionez că „revoluţia portocalie” – chiar dacă nu s-a desfăşurat încă în totalitate, cu toate consecinţele de rigoare – este un semnal pozitiv pentru schimbările semnificative care s-au produs atât în ceea ce priveşte reformele din Ucraina, cât şi pentru noile perspective de cooperare cu Moldova şi celelalte state din regiune.”

Odată cu aderarea României la UE, graniţa externă comunitară va ajunge în dreptul Moldovei. Deşi frontiera va trebui securizată, ea nu trebuie să devină o linie impenetrabilă de separare a Europei. În acest sens trebuie avut în vedere mai ales conflictul nerezolvat dintre Moldova şi republica separatistă Transnistria, deoarece 400 km ai graniţei moldo-ucrainene se sustrag astfel controlului de stat. Transnistria este o placă turnantă a traficului internaţional de droguri, arme şi persoane. În cadrul desfăşurării planului comun de acţiune, vor interveni acum şi politicienii de la Bruxelles pentru a găsi o cale de soluţionare a conflictului transnistrean. Olandezul Adriaan Jacobovits de Szeged, noul reprezentant special al Uniunii Europene pentru relaţiile cu Moldova, a declarat:

„Noul guvern ucrainean acordă maximă prioritate soluţionării conflictului transnistrean. Liderii politici de la Kiev au dat dovadă limpede şi credibil de voinţa de a impune măsuri concrete de rezolvare.”

Dar şi Moscova trebuie să participe la soluţionarea conflictului printr-o politică constructivă, este de părere deputatul olandez, deoarece Rusia cultivă, în continuare, relaţiile cu separatiştii de la Tiraspol şi staţionează unităţi militare în regiune, în ciuda angajamentelor sale de a-şi retrage trupele şi armamentul din Transnistria până în 2003.

Soluţionarea conflictelor interne şi a problemelor de vecinătate este premisa principală pentru apropierea Moldovei şi a Ucrainei de UE. Aceasta sprijină, la rândul ei, cele două ţări în eforturile lor de integrare.

Transnistria nu este însă singura problemă cu care se confruntă Moldova. UE insistă asupra iniţierii unor ample reforme privind consolidarea societăţii civile, libertatea mass-mediei, ameliorarea climatului investiţional, combaterea corupţiei şi criminalităţii, precum şi democratizarea structurilor politice. Căci instituţiile politice moldoveneşti continuă să fie dominate de partidul comunist aflat la putere. Mass-media este supusă unei cenzuri drastice iar condiţiile generale economice şi politice sunt catastrofale. UE doreşte să sprijine reformele necesare în Moldova, dar responsabilitatea desfăşurării acestora aparţine în exclusivitate guvernului de la Chişinău.