Sébastien Lecornu, numit prim-ministru al Franţei

Observatorii consideră că alegerea fostului conservator în vârstă de 39 de ani este un indiciu că Macron își menține cursul reformist, favorabil mediului economic, sprijinit de un guvern minoritar. El a redus impozitele pentru companii și persoanele înstărite și a ridicat vârsta de pensionare.

Președintele a fost nevoit să numească al cincilea șef de guvern în mai puțin de doi ani, după ce parlamentul l-a demis luni pe François Bayrou în urma unei moțiuni de cenzură. Bayrou a reușit să se mențină în funcție doar nouă luni. În vârstă de 74 de ani, el a eșuat în eforturile de a scădea datoria publică prin reduceri masive ale cheltuielilor, în condițiile în care tabăra de stânga i-a respins propunerile. Principala critică a fost că reformele avute în vedere ar afecta în special persoanele cu venituri mici, în timp ce persoanele înstărite ar fi favorizate.

La rândul lor, naționaliștii de dreapta, în oglindă cu stânga radicală grupată în jurul lui Jean-Luc Mélenchon, solicită dizolvarea parlamentului și organizarea de alegeri anticipate. Marine Le Pen, de la Rassemblement National, a declarat după înfrângerea lui Bayrou: ”Acest moment marchează sfârșitul agoniei unui guvern fantomă”.

Președintele Macron, care a declarat că intenționează să rămână în funcție, a provocat el însuși criza actuală, când, în urma căderii guvernului anul trecut, a dizolvat Adunarea Națională și a chemat alegătorii la urne. De atunci, președintele nu mai dispune de o majoritate proprie în parlament.

Sub ochii vigilenți ai agenției de rating Fitch

În mod tradițional, coalițiile și alianțele politice joacă un rol mai puțin important în Franța decât în țara vecină Germania. Divizarea din cadrul Adunării Naționale face ca perspectivele pentru următorul guvern să se arate destul de sumbre, în timp ce piețele de capital urmăresc cu suspiciune evoluția situației. Anul trecut, deficitul bugetar a atins aproape dublul limitei UE de trei la sută din performanța economică. Vineri, agenția de rating Fitch urmează să își revizuiască evaluarea pentru Franța, care până în prezent este la ”AA-” cu perspectivă negativă.

Cu puțin timp înainte de plecarea sa, Bayrou i-a avertizat pe parlamentari că, dată fiind datoria publică ridicată, în joc ”se află însăși supraviețuirea Franței”. În raport cu performanța sa economică, Franța are cea de-a treia cea mai mare rată a datoriei din Uniunea Europeană, după Grecia și Italia, cu 114%. În cifre absolute, francezii consemnează cea mai mare datorie din zona euro - aproximativ 3,3 trilioane de euro.

Sub aripa lui Sarkozy

Noul prim-ministru Lecornu și-a început cariera politică în rândul conservatorilor, sub fostul președinte Nicolas Sarkozy. El a părăsit partidul Les Républicains pentru a se alătura mișcării centriste a lui Macron cu prilejul primei sale alegeri în 2017. Cinci ani mai târziu, Lecornu a condus campania pentru realegerea lui Macron.

Prin numirea apropiatului său în fotoliul de premier, președintele riscă să-i supere pe socialiști, care s-au opus măsurilor economice centrale ale lui Macron, precum eliminarea impozitului pe avere și creșterea vârstei de pensionare. Macron le consideră însă esențiale pentru a face Franța mai atractivă pentru investitori.

Sub presiunea străzii

Guvernul ar putea fi acum dependent de sprijinul tacit al populiștilor de dreapta din Rassemblement National, cu a căror conducere Lecornu a întreținut contacte în trecut.

În același timp, el și Macron se confruntă cu o mișcare civică nou formată, care vrea să organizeze proteste la nivel național sub sloganul ”Bloquons tout” (”Blocăm totul!”). Mobilizarea are loc însă în mod descentralizat, prin intermediul rețelelor sociale, astfel încât nu este clar cine se află exact în spatele apelurilor.

Autoritățile s-au pregătit cu un contingent de 80.000 de polițiști. La demonstrații ar putea participa până la 100.000 de persoane. Până în prezent, potrivit autorităților, au fost arestate aproape 300 de persoane.

Primele acțiuni au avut loc în capitala Paris și în mai multe alte orașe, printre care Lyon, Marsilia și Bordeaux. Ministrul de interne Bruno Retailleau a vorbit despre atacuri asupra polițiștilor, acte de sabotaj asupra cablurilor electrice și un autobuz incendiat. El a declarat că mișcarea civică a fost acaparată de extremiștii de stânga.

Blocajele sau actele de sabotaj ar putea paraliza activitatea aeroporturilor, gărilor și traficul pe autostrăzi. Căile ferate franceze au anunțat perturbări în traficul regional. Se preconizează totodată că vor avea loc acțiuni de protest și în întreprinderi și universități. În plus, sindicatele au chemat la greve pentru data de 18 septembrie.

Sub motto-ul lui Merkel

În seara numirii sale Lecornu însuși s-a adresat direct tuturor francezilor. El a subliniat în discursul său că înțelege așteptările și cunoaște dificultățile țării. În același timp, el a făcut o promisiune destul de rară în politică, anunțând că se va apuca de treabă cu smerenie

”Discrepanța dintre viața politică a țării și viața reală este îngrijorătoare”, a spus noul premier desemnat. El a stârnit rumoare apoi, reluând celebra frază a fostei cancelare germane Angela Merkel. Vorbind despre încercările de cazare și îngrijire a numărului mare de migranți care intrau în țara ei, Merkel spunea în urmă cu 10 ani: ”Vom reuși!”.

O promisiune pe care a ținut s-o facă, acum, chiar dacă într-un context diferit, noul premier francez.