Izolare totală: regimul dur al închisorilor franceze

Ziduri înalte de câțiva metri, celule individuale sub supraveghere permanentă, geamuri antiglonț la cabinele de vizite. La Vendin-le-Vieil, un orășel situat la circa 200 de kilometri nord de Paris, a fost dată în folosință, săptămâna trecută, prima închisoare desemnată oficial ca fiind de maximă securitate din Franța. Pentru a transfera în noile celule pe unii dintre deținuții deosebit de periculoși, a fost nevoie să fie mobilizată chiar armata.

Noul penitenciar, dotat cu 450 de camere video, ar urma să devină un element central în lupta împotriva criminalității organizate și face parte dintr-o reformă mai amplă prin care statul francez își intensifică combaterea traficului de droguri. Scopul este de a izola complet cei mai periculoși capi ai rețelelor criminale de orice formă de comunicare cu exteriorul. Ministrul Justiției, Gérald Darmanin, numește proiectul „o schimbare radicală în sistemul penitenciar”.

În război cu drogurile

Franța se confruntă cu o gravă problemă de securitate: în marile orașe, precum Marsilia sau Toulouse, în suburbiile pariziene, dar și în zona rurală a țării, violența dintre bandele de traficanți de droguri escaladează. Procurorii avertizează că lucrurile riscă să scape de sub control. Tot mai frecvent, adolescenții sunt folosiți pe post de curieri sau chiar asasini plătiți. Adesea sunt recrutați prin rețelele sociale.

Jurnalistul și publicistul Jean-Marie Magro a documentat prezența criminalității organizate în Marsilia. „Există cartiere în nordul orașului unde războiul drogurilor, despre care vorbește parchetul, este cât se poate de real”, povestește Magro pentru DW. „Se vede, de exemplu, prin punctele de control instalate pe străzi de tineri.”

Banalizarea violenței este și ea tot mai perceptibilă în acele zone. Cifrele spun că, în anul 2024, au fost înregistrate, la nivel național, 367 de cazuri de omor sau tentativă de omor în legătură cu traficul de droguri, soldate cu 110 morți și 341 de răniți. Aproximativ un sfert dintre autori aveau sub 20 de ani.

Condiții de detenție inumane?

În același timp, sistemul penitenciar francez își atinge limitele: Franța se numără printre țările cu cele mai supraaglomerate închisori din Europa de Vest. În unele dintre cele peste 180 de penitenciare, rata de ocupare depășește 150 la sută.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat în repetate rânduri Parisul pentru „condiții de detenție inumane”. Multe închisori nu sunt doar supraaglomerate, ci și vechi și afectate de igrasie. Mucegaiul, șobolanii și gândacii sunt o prezență constantă în multe locuri.

Dar închisorile nu sunt considerate o vulnerabilitate doar din perspectiva drepturilor omului, ci și din punct de vedere al securității. Liderii rețelelor criminale își continuă activitatea și din spatele gratiilor, prin telefoane mobile introduse cu dronele, prin intermediari din rândul avocaților sau cu ajutorul personalului corupt.

În primăvara anului 2025, violența a atins un nou nivel: în mai multe orașe franceze, grupuri înarmate cu puști de asalt au atacat închisori, aparent pentru a intimida deținuți rivali și pentru a exercita presiune asupra sistemului judiciar.

Vendin-le-Vieil: închisoarea controlului total

Noua unitate de detenție din Vendin-le-Vieil, situată în nordul regiunii Pas-de-Calais, aproape de granița cu Belgia, este destinată unui număr de aproximativ 100 de deținuți și este considerată în prezent cea mai sigură închisoare din Franța. Arhitectura și organizarea sa se inspiră din renumitele închisori americane de tip „Supermax” și din modelul italian anti-mafia carcere duro („închisoare dură”).

Deținuții sunt cazați în celule individuale, beneficiază zilnic de doar o oră de plimbare în curte, în grupuri mici, și sunt supuși unui regim de comunicare strict controlat: convorbiri telefonice de două ori pe săptămână, câte două ore fiecare, iar vizitele au loc exclusiv în încăperi cu pereți despărțitori. După fiecare vizită, deținuții trebuie să se dezbrace complet pentru a fi percheziționați sistematic. Scopul este de a împiedica orice formă de coordonare criminală cu lumea din afara închisorii.

Planuri pentru o închisoare în junglă

Pe coasta de nord a Americii de Sud, în teritoriul francez de peste mări Guyana Franceză, administrația de la Paris plănuiește o altă închisoare de maximă securitate, menită să primească până la 500 de infractori. Locul propus, în apropiere de Saint-Laurent-du-Maroni, se află în pădurea tropicală, lângă istorica „Insulă a Diavolului”, fostă până în 1938 faimos loc de detenție colonială, cunoscut în întreaga lume datorită romanului Papillon al lui Henri Charrière.

Ministrul Justiției, Darmanin, vorbește despre intenția de a „îndepărta definitiv de pe teritoriul metropolitan”, adică din Franța continentală europeană, capii rețelelor criminale. Organizațiile pentru drepturile omului și opoziția parlamentară avertizează însă asupra riscului unui „Guantánamo francez”.

Preț mare pentru mai multă siguranță

Proiectele de închisori sunt costisitoare: cu aproximativ 250 de gardieni pentru 100 de deținuți, la Vendin-le-Vieil nu doar costurile de construcție, ci și cele de operare depășesc cu mult nivelul închisorilor obișnuite. Utilitatea rămâne controversată.

Criticii avertizează asupra unor posibile daune psihice pe termen lung cauzate de izolare și consideră în special perchezițiile corporale integrale regulate ca fiind disproporționate. Măsuri tehnice, precum bruiajul semnalelor de telefonie, sisteme de apărare împotriva dronelor și controale frecvente ale celulelor, sunt considerate de mulți drept opțiuni mai bune.

Face însă parte din realitate și faptul că traficul de droguri prosperă. În anul 2024, în Franța au fost confiscate 47 de tone de cocaină — de peste două ori mai mult decât în anul precedent. În timp ce mulți traficanți provin din medii sociale defavorizate, adesea cu istoric migraționist, consumatorii se regăsesc în toate straturile societății.

O cale specială europeană

În comparație europeană, Franța urmează un parcurs aparte cu noul său regim de maximă securitate. În timp ce Germania sau Țările de Jos, de exemplu, mizează pe celule de siguranță și supraveghere intensă, fără a interzice sistematic contactul cu lumea exterioară, Franța se orientează acum către cele mai restrictive modele din lume. Guvernul își apără direcția argumentând cu aproximativ 600 de cazuri extreme identificate în detenție, în care măsurile obișnuite au eșuat.

Această punere în scenă cu puternic impact mediatic se înscrie și într-un calcul politic mai amplu: ministrul Darmanin este considerat un posibil candidat conservator la alegerile prezidențiale din 2027. Închisorile de maximă securitate sunt și un semnal către o categorie de alegători, tot mai numeroasă, care așteaptă din partea statului un răspuns mai hotărât împotriva violenței și criminalității organizate.