Istoricul Sönke Neitzel: "Putin ne va pune la încercare"

Sönke Neitzel, unul dintre cei mai importanți istorici germani, afirmă că amenințarea unui conflict extins în Europa este cât se poate de reală. Spusele lui Neitzel, potrivit căruia vara care vine ar putea fi ultima trăită în pace, au stârnit valuri de îngrijorare pe întreg continentul și o reevaluare a peisajului geopolitic actual. 

În interviul acordat DW, istoricul își argumentează afirmațiile și trece în revistă o serie de factori care contribuie la precaritatea situației curente.

Neitzel spune că declarația sa nu s-a dorit a fi o predicție - în condițiile în care nimeni, "nici un stat, nici serviciile secrete, nici liderii politici, nici eu", nu poate spune cu precizie ce ne așteaptă. "Am propus pur și simplu cel mai pesimist scenariu, o variantă de luat în calcul, dată fiind incertitudinea planând asupra intențiilor lui Vladimir Putin".

În esență, Sönke Neitzel descrie o imagine ternă a unui continent care se confruntă cu provocări fără precedent și care va avea nevoie de acțiuni curajoase și de unitate neclintită pentru a-și proteja viitorul.

"Ultima vară de pace"

"Nu am spus că musai va fi război. Însă trebuie să ne pregătim". Neitzel observă însă câteva tendințe alarmante care, potrivit lui, merită să fie analizate cu atenție.

"Ne uităm însă la modul în care Trump dezvoltă putere distructivă față de NATO. La multitudinea de țări, între care Germania, care au diverse probleme interne. Însă avem și spectrul celui mai rău scenariu posibil, respectiv un tratat de pace negativ în Ucraina, care îi va permite lui Putin să facă alte lucruri, exacerbând situația", spune istoricul.

El și-a exprimat îngrijorarea în special cu privire la viitoarele manevre militare din Belarus, care amintesc de exercițiile din 2021 care au precedat invazia la scară largă a Ucrainei. "Contactele mele din Lituania și din statele baltice împărtășesc această îngrijorare și atrag atenția asupra vulnerabilității regiunii", spune expertul.

"Nu spun că acest lucru este musai să se întâmple, ci doar că acesta este un scenariu posibil și că la nivelul NATO și în special al Germaniei ar trebui să accelerăm eforturile de a ne apăra", explică Neitzel la DW. 

"Putin, dacă are ceva de gând, n-o să aștepte să fim noi gata"

Istoricul german dezavuează dezbaterea privind potențialul atac al Rusiei asupra NATO în 2029, descriind-o ca fiind "artificială". "În definitiv, dacă Putin chiar dorește să lanseze atacul, nu va aștepta ca NATO să fie pregătită", spune Neitzel.

El a amintit în context că summitul NATO de la Madrid din 2022 a recunoscut absența păcii în zona euro-atlantică, "adică o realitate adesea trecută cu vederea în Germania". Europa, spune istoricul, se află într-o stare de tensiune "intermediară" iar aceasta impune o abordare proactivă a apărării.

"Unii oameni în Germania cred că suntem încă în pace. Eu le spun că nu, nu suntem în pace".

Paralele istorice

Neitzel a comparat tulburările actuale cu perioada premergătoare Primului Război Mondial, caracterizată de amenințări reciproce și anxietate generalizată cu privire la un conflict iminent. El amintește și de perioada de dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial, marcată de ascensiunea puterilor revizioniste în Germania, Italia și Japonia și de dezbaterea ulterioară privind răspunsurile Occidentului. Pe de altă parte, istoricul avertizează împotriva "analogiilor istorice simpliste", care nu cadrează cu provocările unice ale prezentului.

"Putin nu este un lunatic"

Neitzel respinge ideea potrivit căreia Putin ar fi un "lunatic" și argumentează că acțiunile președintelui rus urmează un raționament distinct, potrivit căruia apropierea crescândă a Ucrainei de Occident reprezintă o amenințare la adresa ordinii interne a Rusiei.

Neitzel sugerează că obiectivul final al Rusiei este de a suplini hegemonia americană în Europa și de a-și stabili propria sferă de influență.

Războiul din Ucraina, afirmă el, nu este doar o dispută teritorială locală, ci mai degrabă o manifestare exterioară a unei ample divergențe ideologice și strategice între Occident, ca apărător al ordinii internaționale bazate pe reguli, și Rusia, care încearcă să își reafirme sfera de influență și să conteste hegemonia americană în Europa.

"El (președintele rus, n.red) are propria sa logică, ceea ce complică lucrurile pentru noi. Noi invocăm dreptul internațional, avertizăm că nu este permisă violarea granițelor, etc. Însă Putin are o logică diferită. Din punctul său de vedere, o țară precum Ucraina, care devine din ce în ce mai apropiată de Occident, dezvoltându-și democrația, reprezintă un pericol pentru ordinea sa internă.

Dacă urmărim discursurile sale, dar și alte discursuri, precum cele ale lui Boris Elțîn și ale altora, observăm o idee recurentă: 'trebuie să îi alungăm pe americani din Europa, Europa să trăiască sub dominația Rusiei, nu vrem să anexăm țările europene, dar trebuie să existe hegemonie rusă și să înlocuim hegemonia americană'. În opinia mea despre aceasta este vorba în actualul război".

Rolul NATO și "vinovăția" alianței

Analizând dezbaterile interne din Germania privind originile conflictului și răspunsul adecvat, Neitzel subliniază fragilitatea unității occidentale și punerea sub semnul întrebării a principiilor fundamentale ale NATO. În interviul oferit DW, el face apel urgent la o revizuire a politicii europene de securitate, în cadrul căreia Germania ar trebui să își asume rolul de lider în consolidarea capacităților de apărare colectivă.

Dezbaterea privind rolul NATO și posibila vinovăție în actuala criză complică și mai mult situația, spune Neitzel. Reputatul istoric german evidențiază diviziunile profunde în sânul societății germane cu privire la cauzele războiului, între care deseori este menționată extinderea NATO spre est.

Această dezbatere internă, observă Neitzel, este mai pronunțată în Germania decât în alte mari puteri europene precum Franța sau Marea Britanie. "Această fragmentare internă reprezintă o provocare semnificativă pentru formularea unui răspuns german coerent și hotărât la evoluția situației de securitate".

Istoricul trece în revistă neajunsurile Bundeswehr, forțele armate ale Germaniei, între care lipsa de experiență de luptă și absența unor reforme cuprinzătoare la nivelul structurilor, personalului și mentalităților armatei federale. Istoricul pledează pentru înființarea unui subcomitet guvernamental pentru apărare, similar modelului britanic, pentru a asigura coordonarea acțiunilor între ministere.

Percepţii publice în Germania

În ceea ce priveşte problema percepției publice, istoricul pune la îndoială ideea că germanii sunt în mod inerent pacifiști. El citează sondaje de opinie care indică un sprijin puternic pentru Bundeswehr, sugerând că rezistența la reînarmare provine mai degrabă din partea elitelor politice decât a populației în general. Istoricul amintește în context de poziția Partidului Verzilor ca dovadă a acestei dinamici în schimbare - această formațiune abandonând în linii mari retorica sa pacifistă.

Neitzel subliniază nevoia critică de leadership european, îndemnând oamenii de stat să se unească și să promoveze integrarea europeană în domeniul apărării. El face paralele cu momente istorice de criză, cum ar fi "cea mai bună oră" a lui Churchill, susținând că situația actuală necesită o hotărâre și o viziune similare.

"Desigur, există oameni care critică Bundeswehr, care critică reaînarmarea și suntem foarte divizați din punct de vedere politic. Avem extremiști sau partide radicale în Bundestag-ul german, atât pe partea stângă, cât și pe partea dreaptă a politicii, care au o logică diferită. Însă argumentul meu este că cea mai mare parte a germanilor începând din 1955, și asta scriu în cartea mea, au fost întotdeauna pentru Bundeswehr și pentru apărare".

În ceea ce privește accentul pus de Donald Trump pe regiunea arctică, Neitzel recunoaște importanța strategică a acesteia, citând-o ca fiind unul dintre numeroasele puncte potențiale de conflict. El subliniază și potențialul provocărilor rusești în regiune.

Neitzel prezice că Putin va continua să testeze NATO prin războaie hibride, inclusiv atacuri cibernetice și perturbarea infrastructurii criticec, și își exprimă îngrijorarea cu privire la potențialul unei incursiuni rusești în statele baltice. 

"Cred că Putin ne va testa și mai mult în războiul hibrid. Am văzut distrugerea cablurilor maritime în Marea Baltică și în alte părți și cred că Rusia va duce războiul hibrid mai departe. Dacă nu reacționăm la chestiunea asta exemplar, cu fermitate, el va continua să încerce subminarea societăților noastre. S-ar putea ca o brigadă rusă să treacă peste podul din Nava, în Estonia, și să spună: ăsta e teritoriu rusesc".