Iohannis i-a predat prerogativele lui Bolojan

Sfârșit formal de mandat prezidențial pentru Klaus Iohannis: fostul președinte al României a părăsit funcția supremă în stat și a predat-o președintelui Senatului, Ilie Bolojan, cel care, conform legii supreme, Constituția României, asigură interimatul în cazul vacantării postului. 

Instalarea lui Bolojan vine după ce Iohannis şi-a dat demisia din funcţie luni, 10 februarie 2025, pe fondul demarării, în Parlament, a procedurii de suspendare a şefului statului, inițiată de partidele de dreapta populistă. Pentru ca România să nu intre în criză şi pentru că ”mai pe româneşte, vom fi efectiv de râsul lumii’, Klaus Iohannis a ales să părăsească funcția pe care o deținea în prelungirea celui de-al doilea mandat prin decizia Curții Constituționale.

La intrarea prin poarta de pe bulevardul Marinescu, Bolojan a fost întâmpinat cu drapelele diverselor arme ale armatei române. Cum funcția pe care o deține este una interimară, nu a avut parte de un ceremonial militar de primire.

După o scurtă discuție de aproximativ 15 minute în privat, ocazie cu care a avut loc predarea instrumentelor prezidențiale, transferul festiv de autoritate s-a încheiat pe Platoul Marinescu, la intrarea oficială în sediul Președinției. ”Mult succes! Să aveți grijă de România!”, i-a transmis Iohannis lui Bolojan pe treptele palatului, la ultima strângere oficială de mână. Ulterior, după ce garda de onoare i-a intonat imnul național, Iohannis a salutat colaboratorii de la Cotroceni, care l-au aplaudat, și apoi pe jurnaliști, cărora le-a spus ”Dumnezeu să aibă grijă de România!”.

Zece ani, nouă premieri

Cu puțin timp înainte de plecarea din funcție a lui Iohannis, Administrația Prezidențială a publicat, pe site-ul oficial, bilanțul celor două mandate, în două volume ce totalizează aproximativ 1500 de pagini. 

Klaus Werner Iohannis a devenit președintele României în urma alegerilor din 2 și 16 noiembrie 2014. În turul de balotaj l-a înfruntat pe șeful de atunci al PSD, Victor Ponta. Al doilea mandat l-a obținut după alegerile din 10 și 24 noiembrie 2019. Și de data aceasta a câștigat împotriva propunerii PSD - Viorica Dăncilă, cea care era la acea dată președinta PSD.

Alegătorii i-au reproșat, între altele, că l-au votat pentru a-i ține pe pesediști departe de putere, în vreme ce el i-a adus la guvernare. În schimb, în materie de politică externă, administrația Iohannis a păstrat România pe linia euro-atlantică. În deceniul în care a fost președinte Iohannis, România a avut nouă premieri.

Ce beneficii are fostul președinte

Legea stabilește ce drepturi și privilegii au persoanele care au deținut calitatea de şef al statului. Între acestea se numără o locuinţă gratuită de protocol, o mașină de la SPP şi un spaţiu pentru organizarea unui cabinet de lucru, cu un post de consilier şi unul de secretar, o indemnizaţie egală cu 75% din indemnizaţia acordată preşedintelui în exerciţiu, pază şi protecţie asigurate permanent.

Au fost voci care în ultima perioadă au afirmat că Iohannis ar fi preferat să părăsească prin demisie funcția prezidențială pentru a nu pierde, prin demitere, privilegiile de care se bucură foștii șefi ai statului. Legea prevede că acestea se suspendă în cazul unei condamnări definitive sau ”ca urmare a demiterii din funcţie prin referendum”.

O altă controversă legată de Iohannis și privilegii este cea generată de locuința de protocol. Presa de la București a relatat pe larg despre amenajări costisitoare la un imobil din capitală în care ar fi urmat să se mute de acum fostul președinte, la sfârșitul mandatului. Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna (UDMR), a declarat, în ultimele ore ale lui Iohannis la Cotroceni, că acesta nu se va instala la așa-numitul ”Palat al președintelui”.

Süddeutsche Zeitung: O speranță germană ratată

Evenimentele din ultima perioadă de la București continuă să primească atenția prudentă a presei internaționale. Süddeutsche Zeitung scrie astăzi despre ”sfârșitul unui purtător german de speranțe”. Când a ajuns șef al statului, ”Iohannis a fost creditat cu virtuțile clasice germane, cum ar fi munca asiduă și eficiența”, pe care le-ar fi probat cât timp orașul în care fusese primar, Sibiu, deținuse titlul de Capitală Culturală Europeană, în 2007.

După zece ani de mandat, ”speranța s-a evaporat (...) Demisia este un simptom și efect al celei mai grave crize politice pe care a trăit-o România în ultimele decenii”, mai notează ziarul cu simpatii social-democrate din capitala Bavariei, care amintește filmul alegerilor din noiembrie și apariția ”extremistului de dreapta Călin Georgescu”.

Bolojan, trei luni de interimat cu prerogative aproape complete

De acum, subiectul principal devine interimarul Ilie Bolojan, fostul președinte liberal al Senatului în vârstă de 55 de ani. Cu renume de reformist, orădeanul va deține cea mai înaltă funcție din stat timp de trei luni, până la noile alegeri prezidențiale programate pentru 4 și 18 mai.

Caracterul provizoriu nu îi limitează foarte mult funcțiile de care dispune în calitate de șef al statului: nu va putea să dizolve parlamentul, nici să țină discursuri principale în fața legislatorilor, nu are dreptul de a convoca referendumuri naționale. În schimb, va fi comandantul suprem al forțelor armate și va avea autoritate în materie de politică externă și în directive de securitate națională. Poate, de asemenea, numi premier și învesti un nou executiv, în cazul căderii guvernului.