Independența Justiției între suveranism și europenism?

Independența judecătorilor nu e doar un mit, mulți sunt profesioniști, imaginea nu e dată însă doar de aceștia, fiindcă în fruntea Înaltei Curți urmează să vină Lia Savonea, care și-a dovedit loialitate față de social-democrați în faza lor suveranistă. Unii judecători i-au scăpat pe mulți corupți de pedepse, iar în România deciziile Curții de Justiție a UE au fost în mare parte ignorate.

42% dintre români consideră că judecători nu sunt independenți, potrivit ultimului Eurobarometru care a publicat o cercetare pentru toate statele Uniunii Europene. În schimb, 8% vorbesc despre o reală independență, 36% spun că judecătorii români sunt destul de independenți, iar 14% nu știu ce să răspundă.

O societate polarizată 

Practic, diferența dintre cei care mizează pe independența Justiției (44%) și cei care nu cred deloc în ea (42%) se încadrează în marja de eroare, fiind de doar 2%. Aceste rezultate sugerează că societatea românească rămâne complet divizată nu doar în ceea ce privește politica-suveranism vs. europenism, ci și în cazul celorlalte puteri ale statului. Legislativul și executivul se află, de altfel, mult mai jos: parlamentul 14% și guvernul 20% (INSCOP, iunie 2025).

Dar de ce există o relativă egalitate între cei care îi văd pe judecători într-o lumină favorabilă și cei care nu cred deloc în ei?

Consiliul Superior al Magistraturii care s-a grăbit să se laude cu sondajul Eurobarometru a menționat totuși „contextul polarizării extreme a societății românești în perioada campaniei prezidențiale, prin anularea și reorganizarea scrutinului și prin culpabilizarea constantă și succesivă a Curții Constituționale și a sistemului clasic de justiție pentru modul de derulare a respectivelor alegeri''. Se înțelege că a fost un moment greu pentru popularitatea judecătorilor datorită felului în care au jucat Justiția și Curtea Constituțională după momentul 24 noiembrie 2024, când Călin Georgescu a ieșit pe primul loc după primul tur al prezidențialelor, deși a avut o campanie electorală derulată doar în mediul online, în special pe TikTok, dar fără nicio apariție la televiziuni sau în piața publică.

Ce îi pune în umbră pe judecători 

Dincolo de aderenții AUR, care încă mai pariază pe omul Moscovei de la prezidențiale și care continuă să ceară „turul doi înapoi”, există și alte motive care îi trag în jos pe judecători. Sunt câteva tipuri de exemple care ar putea să îi pună în umbră pe judecători, cele în care îl ajută pe condamnat să ia o pedeapsă mai mică din cauza prejudecăților sau intereselor sau cele în care își asumă o putere mai mare decât li se cuvine:

(1) Lia Savonea, viitoarea șefă a Înaltei Curți, l-a condamnat în 2015 la opt luni cu suspendare pe bărbatul de 41 de ani care și-a violat nepoata de 13 ani, justificând că fata și-ar fi dat consimțământul;

(2) Acum câțiva ani, judecătoarea Elena Burlan, soția fostului președinte al clubului FC Universitatea Craiova, Marcel Pușcaș, a fost inculpată pentru luare de mită: 50.000 de euro, potrivit anchetatorilor, bani primiți între 2009-2010 de la clanul Vică din Chitila pentru a le da pedepse mai mici, deși procurorii îi trecuseră la tentativă de omor. În primă instanță, judecătoarea a fost condamnată la 3 ani și 6 luni închisoare, dar Înalta Curte a constatat încetarea procesului penal pe motiv de prescripție. Acum e pensionară cu aproximativ 4000 de euro pe lună;

(3) Procesele prin care magistrații își cresc singuri lefurile, deși salariile fac parte din politica administrativului și se legiferează în Parlament.

Nu în ultimul rând, Înalta Curte și-a dovedit tendința suveranistă atunci când s-a opus deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) stabilind că deciziile CCR privind prescripția se aplică retroactiv, astfel încât tot mai mulți inculpați au putut scăpa de dosare. În 2022, CCR a declarat neconstituțional un articol din Codul de procedură penală care le-a dat voie procurorilor să întrerupă cursul prescripției prin administrarea de noi probe în perioada 2018-2022. Beneficiarii au fost mai ales demnitari, primari, oameni de afaceri, în general acuzați de corupție, dar și alte cazuri în care era prezentă și violența.

Percepție pozitivă în rândul companiilor 

Sondajul Eurobarometru e optimist în privința prezentului și viitorului justiției autohtone, mai ales că în rândul companiilor percepția cu privire la independența sistemului de justiție este pozitivă în proporție de 51%, potrivit unui comunicat al Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM), situând România lângă Franța (53%) și înaintea Italiei (48%), Spaniei (40%), Ungariei(38%), Bulgariei (27%). Companiile au încredere că instanțele autohtone pot garanta siguranța investițiilor în proporție de 58%, ceea ce ar fi conform CSM un pas înainte spre aderarea țării la OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică).

Pare să existe deci o diferență între magistrații care se ocupă de spețele investitorilor și cei la care ajung cazurile de corupție. În Justiție, ca în multe domenii, persistă două românii, una suveranistă și alta proeuropeană. Viitorul nu arată, însă, la fel de optimist ca sondajul Eurobarometru, fiindcă Înalta Curte va fi condusă de Lia Savonea, care s-a dovedit, în perioada în care Liviu Dragnea conducea PSD, lidera magistraților antireformiști. A girat din fruntea CSM o serie de devieri, inclusiv hărțuirea magistraților incomozi și legislația de salvare a corupților. Trecutul ei i-ar putea prefigura viitorul.