Hiroshima: Reculegere la 80 de ani după atacul atomic
6 august 2025
Zeci de mii de oameni au comemorat la Hiroshima victimele bombardamentului atomic care a devastat acum 80 de ani orașul japonez. Primarul Kazumi Matsui a avertizat, în discursul său, asupra unei tot mai vizibile curse mondiale a înarmării. Lecțiile pe care comunitatea internațională ar fi trebuit să le învețe din tragediile istorice sunt ignorate, a subliniat Matsui.
Totodată, edilul a făcut apel la generația tânără, invitând-o să continue lupta împotriva armelor nucleare: tinerii vor deține funcțiile de conducere în viitor și trebuie să înțeleagă ”că deciziile greșite în chestiuni legate de cheltuieli militare, securitate națională și arme nucleare pot avea consecințe profund inumane”.
La ora locală 8:15, cei aproximativ 55.000 de participanți la ceremonia comemorativă au ținut un moment de reculegere. Era ora la care, în data de 6 august 1945, pilotul american Paul Tibbets a lansat, la ordinul președintelui Harry Truman, dintr-un bombardier B-29, prima bombă atomică folosită vreodată în luptă. Poreclită ”Little Boy” („Băiețelul”), aceasta avea să cadă asupra Hiroshimei.
În acea zi de 6 august 1945, zeci de mii de locuitori ai orașului japonez din sud-vestul insulei principale Honshu au fost uciși pe loc. Se estimează că, până la sfârșitul ultimului an de război, aproximativ 140.000 de oameni au murit ca urmare a efectelor atacului atomic.
La trei zile după atacul de la Hiroshima, Statele Unite au lansat o a doua bombă atomică - țintă a fost orașul Nagasaki, aflat pe insula Kyushu. La scurt timp după aceea, Imperiul Japonez a capitulat.
”Să nu producem, deținem, nici măcar să nu permitem arme nucleare”
Prim-ministrul Japoniei, Shigeru Ishiba, a declarat că este responsabilitatea țării sale ”să preia inițiativa pe drumul către o lume fără arme nucleare”. Guvernul nipon va rămâne fidel celor trei principii conform cărora Japonia nu va produce, nu va deține și nici nu va permite arme nucleare pe propriul teritoriu.
Totuși, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, al aspirațiilor de putere ale Chinei și al amenințării reprezentate de Coreea de Nord, Japonia își consolidează considerabil capacitățile militare.
În dezbaterile publice au apărut chiar voci care cer înarmarea nucleară a țării. Supraviețuitorilor rămași - cunoscuți sub numele de Hibakusha - le este din ce în ce mai greu să mențină vie memoria tragediei. Impactul mărturiilor lor și al apelurilor împotriva armelor nucleare se estompează.
Experți precum Mordecai George Sheftall, profesor de istorie culturală modernă japoneză la Universitatea Shizuoka, vorbesc despre un declin lent al pacifismului, adânc înrădăcinat de zeci de ani în societatea japoneză. Potrivit acestuia, programele de educație pentru pace sunt subminate de politicieni conservatori și de birocrația din sistemul de învățământ.
Ca urmare, tinerii japonezi din prezent nu mai știu aproape nimic despre război, a explicat cercetătorul în fața unor jurnaliști străini, completând: ”Cu excepția a ceea ce mai prind din manga senzaționaliste, drame TV lacrimogene, filme comerciale sau conținut bombastic de pe internet”.
Trebuie înțeles ce s-a întâmplat
Organizația japoneză Nihon Hidankyo, distinsă anul trecut cu Premiul Nobel pentru Pace, reprezintă cei 99.130 de Hibakusha supraviețuitori ai bombardamentelor atomice care, potrivit Ministerului Sănătății, mai trăiesc. Copreședintele asociației, Toshiyuki Mimaki, a declarat pentru mass-media japoneze, înaintea ceremoniei de comemorare, că și-ar ”dori ca trimișii străini să viziteze Memorialul Păcii și să înțeleagă ce s-a întâmplat”.
Potrivit administrației orașului, anul acesta au fost prezenți la ceremonii reprezentanți din 120 de țări și regiuni, însă nu și din statele care dețin arsenal nuclear, precum Rusia, China sau Pakistan. În paralel, au avut loc proteste împotriva extinderii arsenalelor de arme în multe regiuni ale lumii.
Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI) a avertizat, în luna iunie, asupra unui ”nou și periculos val de înarmare nucleară”, motivând că aproape toate cele nouă state deținătoare își modernizează în prezent arsenalul.
ics/os (dpa, afp)