Grecia descurajează imigraţia

Primul proiect de lege dezbătut şi votat în Parlament după vacanţa de vară s-a referit la imigraţia ilegală. Guvernul conservator condus de premierul Kyriakos Mitsotakisvrea măsuri mai dure în scopul facilitării returnării persoanelor care nu au drept la azil.

Ideea în spatele proiectului de lege avansat de ministrul Migraţiei, Thanos Plevris, este descurajarea: cine pătrunde ilegal în Grecia ajunge la închisoare. Iar cine trăieşte ilegal în Grecia nu va avea niciodată perspectiva de a obţine un statut legal. Până acum imigranţii ilegali aveau măcar şansa, după cel puţin şapte ani de şedere în ţară, timp în care au muncit, de a solicita un permis de şedere, pe care în condiţii excepţionale îl şi primeau.

Prin noile măsuri oamenii care caută să ajungă în Europa traversând Marea Mediterană nu vor mai putea acosta în Grecia. În lunile iunie şi iulie mai ales refugiaţii care au ajuns pe îndrăgita insulă de vacanţă Creta au stârnit vâlvă în presă. Cei mai mulţi dintre ei se ambarcaseră în bărci pe ţărmul Libiei, dar nu au fost bineveniţi pe Creta şi insula învecinată Gavdos.

"Nu este o ţară prietenoasă"

Deja la începutul dezbaterii parlamentare Plevris şi-a prezentat clar poziţia, adresându-se unui refugiat fictiv care vrea să ajungă din Libia în Europa. El a afirmat: "Cei care ţi-au spus că Grecia este o ţară prietenoasă te-au indus în eroare". Ministrul care şi-a început cariera politică în partidul naţionalist creştin ortodox LAOS şi care s-a înscris în 2012 în formaţiunea liberal-conservatoare Nea Dimokratia, a vrut să-şi demonstreze opoziţia fermă faţă de imigraţia ilegală.

Principala prevedere a noii legi este condamnarea la cinci ani închisoare a solicitanţilor de azil a căror cerere a fost respinsă în a doua instanţă. Plevris a declarat că este mândru de această prevedere şi a prezentat detalii: "Dacă cererea ţi-a fost respinsă îţi este fixată la picior cătuşa electronică. Trebuie să părăseşti ţara fiindcă începând din acel moment te afli ilegal pe teritoriul ei. Dar fiindcă aşa e recomandarea îţi acord până la plecare o perioadă de timp în care te voi supraveghea. De îndată ce te am sub supraveghere te voi trimite înapoi, acolo de unde ai venit. Şi de îndată ce a sosit acel moment tu ai de ales: fie te duci pentru cinci ani la închisoare, cu executare, fie te întorci de unde ai venit".

Plevris este convins că noua lege îi va descuraja pe migranţi. El a evidenţiat că şi controversata suspendare provizorie a dreptului la azil, decisă în iulie 2025 pentru toţi migranţii sosiţi în Creta din Tobruk, din Libia, a avut acelaşi efect, fiindcă de atunci pe insulă s-au înregistrat mult mai puţine sosiri. În luna august au fost doar 698, comparativ cu 3624 înregistrate în iulie. Dar deocamdată nu este clar dacă acest recul a fost provocat de duritatea lui Plevris sau de vântul puternic care adie în Marea Mediterană în luna august.

Organizaţii Internaţionale critică noua lege

Cert este în schimb că toate instituţiile şi organizaţiile care au de-a face direct sau indirect cu migraţia au exprimat rezerve şi opoziţie faţă de proiectul de lege depus de Plevris pe masa Parlamentului. Atât reprezentanţi ai Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), ai Consiliului Europei şi ai Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (IOM) au exprimat critici, alături de Comisia naţională pentru Drepturile Omului. Şi Amnesty International (AI), Consiliul Elen pentru Refugiaţi, barourile de avocaţi din Grecia şi chiar avocatul poporului s-au pronunţat împotriva proiectului de lege. Dar ministrul nu s-a lăsat impresionat de asta.

"Instituţiile nu elaborează proiecte de lege, asta face guvernul", a declarat el, subliniind că majoritatea grecilor îşi doresc, potrivit sondajelor, măsuri mai dure anti-imigraţie. Într-adevăr, potrivit unui sondaj realizat de Greek Public Opinion (GPO) pe 25 iulie pentru portalul Parapolitika.gr, aproape 80 la sută din cei chestionaţi s-au pronunţat pentru arestarea şi returnarea în ţara de origine a migranţilor care pătrund ilegal în Republica Elenă.

Extremiştii de dreapta nu se mulţumesc cu atât

În dezbaterea parlamentară ministrul Migraţiei a încercat mai ales să puncteze în faţa partidelor de dreapta, aflate în opoziţie. Pe de-o parte se află drepturile unei persoane, a cărei cerere de azil a fost respinsă - iar pe de alta se află drepturile cetăţenilor eleni, care vor ca ţara lor să fie apărată şi imigraţia ilegală să fie combătută, a spus el. "Iar această balanţă se înclină în favoarea grecilor, indiferent dacă vă place sau nu", a conchis el, adresându-se deputaţilor care au insistat în favoarea respectării drepturilor omului.

Dar în ciuda retoricii sale Plevris nu a reuşit să obţină voturile opoziţiei de dreapta, care vrea măsuri şi mai dure pentru combaterea imigraţiei ilegale.

Demagogie xenofobă

Şi toate partidele aflate la stânga formaţiunii guvernamentale Nea Dimokratia au votat împotriva noii legi. Formaţiunea social-democrată PASOK l-a acuzat pe Plevris de demagogie xenofobă extremă. Syriza a acuzat guvernul că acceptă pentru Grecia rolul de "paznic de închisoare" în loc să caute soluţii colective în vederea asigurării unor căi de tranzit sigure şi organizării unui sistem unitar de verificare a cererilor de azil în Europa. Iar Partidul Comunist a calificat noua lege drept inumană şi rasistă. Totodată, formaţiunile de stânga au afirmat că prin noua lege expulzarea legitimă în ţara de origine a persoanelor care nu au drept de azil nu va deveni mai uşoară. Pentru asta este nevoie de diplomaţie, de mai multe acorduri cu ţările de origine şi cu aşa-numite state terţe "sigure".

Potrivit Consiliului Elen pentru Refugiaţi măsurile anunţate privind expulzarea nu sunt uşor de pus în practică, şi mai ales nu sunt posibile cu rapiditatea necesară evitării unei situaţii catastrofale în centrele de detenţie. Închisorile din ţară sunt şi aşa suprapopulate şi dacă în perioada următoare numărul deţinuţilor va creşte simţitor în baza noii legi situaţia va deveni de-a dreptul dramatică, avertizează organizaţia.

În anul 2024 au fost expulzaţi din Grecia în ţările de origine 5865 cetăţeni străini în total. 38 la sută au fost georgieni, 35 la sută albanezi, 6,6 la sută pakistanezi şi 2,1 proveneau din Bangladesh.

Opinia publică din ţară nu s-a arătat prea interesată de noua lege ani-imigraţie şi aproape niciun cotidian elen nu a publicat un articol pe această temă pe prima pagină la o zi de la adoptarea ei în Parlament.