Grecia comemorează victimele catastrofei feroviare din 2023

Vineri, 28 februarie, întreaga Grecie este paralizată de greve şi demonstraţii. Sindicatele din sectoarele public şi privat sunt în grevă. Navele rămân în porturi, avioanele rămân la sol şi trenurile în gări. În numeroase oraşe magazinele vor fi închise pentru câteva ore, la fel şi saloanele de coafură şi manichiură. Şi cluburile de noapte rămân închise. Anna Vissi, cea mai mare cântăreaţă de şlagăre din Grecia, nu va cânta vineri seară. În aproape toate oraşele şi satele din Grecia au loc demonstraţii.

Şi grecii care trăiesc în străinătate se alătură protestelor. Ei au organizat demonstraţii în memoria victimelor în numeroase oraşe din Europa şi SUA, dar şi la Sidney, chiar şi la Zanzibar, la Buenos Aires şi la Akureyri în Islanda. Cu toţii cer dreptate pentru victimele celei mai grave catastrofe feroviare din istoria Greciei.

Şi propriii copii s-ar fi putut număra printre victime

Catastrofa s-a petrecut în urmă cu doi ani. Pe 28 februarie, cu puţin timp înainte de miezul nopţii. Trenul InterCity 62, care circula de la Atena către Salonic, s-a ciocnit frontal cu un marfar. Drama s-a petrecut la Tempi, în apropiere de oraşul de dimensiuni medii Larissa. 57 de oameni au murit, între care numeroşi studenţi care făceau naveta cu acest tren. Mulţi alţii au fost răniţi. Accidentul a şocat profund populaţia elenă. În acel tren s-ar fi putut afla propriii copii, nepoţi sau prieteni. Oamenii se întreabă şi azi cum de a fost posibil aşa ceva şi nu sunt deloc siguri că o repetare este imposibilă.

La doi ani de la tragedie, rudele victimelor şi opinia publică aşteaptă răspunsul la întrebările cum a fost posibilă coliziunea şi cum de a generat o explozie atât de violentă. A transportat marfarul ilegal o încărcătură periculoasă? Apoi, toţi grecii vor să ştie din vina cui s-a întâmplat. Ei cer elucidarea cazului şi vor dreptate. 70 până la 80 la sută dintre ei sunt convinşi că guvernul încearcă să muşamalizeze cazul.

Guvernul respinge categoric această acuzaţie. Dar nu reuşeşte să convingă, pentru că acest accident nu va fi probabil elucidat niciodată. Autorităţile responsabile nu s-au sinchisit să adune datele de pe camerele de supraveghere sau să efectueze autopsiile necesare. Iar politicienii cu competenţe în materie, cum ar fi de pildă ministrul de atunci al Transporturilor, Kostas Achilleos Karamanlis, membru al dinastiei politice cu acelaşi nume, a demisionat a doua zi după catastrofă, dar două luni mai târziu a avut voie să candideze la un fotoliu de parlamentar. La alegerile din iunie 2023 partidul conservator de guvernământ Nea Dimokratia a câştigat detaşat (41%) şi Karamanlis a fost întâmpinat în Parlament cu ovaţii de colegii de partid. Guvernul uitase deja de tragedia de la Tempi.

"Nu uităm, nu iertăm"

Din aceste motive şi din multe altele, la doi ani de la tragedie au loc în toată Grecia greve şi demonstraţii. Deja cu o lună în urmă, pe 26 ianuarie, sute de mii de oameni au ieşit în stradă la Atena, Salonic şi alte 199 de oraşe ale ţării pentru a cere dreptate pentru cele 57 de victime. Rudele lor au îndemnat pe social media la proteste şi reacţia spontană a cetăţenilor a fost impresionantă. Au fost cele mai ample demonstraţii din ultimul deceniu. Toţi au vrut să-şi demonstreze solidaritatea, indiferent că au fost tineri sau vârstnici, de stânga sau de dreapta. Preponderent în tăcere, dar şi scandând "Nu uităm, nu iertăm" şi "Dreptate, nu muşamalizare".

Demonstraţiile au fost atât de ample încât premierul Kyriakos Mitsotakis s-a simţit obligat să acorde un interviu (pe 30 ianuarie) în care şi-a revizuit poziţia de până atunci, "că a fost eroare umană". Lui i-a devenit clar că opinia publică şi chiar mulţi simpatizanţi ai partidului său vor ca responsabilii pentru tragedie să fie traşi la răspundere. Cu o modestie neobişnuită, el a recunoscut că descoperirea adevărului şi dreptatea avansează "încet" şi a promis o ameliorare. El a descris catastrofa de la Tempi ca pe "o rană deschisă, o traumă colectivă şi un doliu colectiv" şi a adăugat că se înclină în calitate de premier şi părinte în faţa doamnei Maria Karistianou, preşedinta Asocieţiei Rudelor Victimelor din Tempi, a cărei fiică Marti a pierit în accident.

Karistianou luptă de aproape doi ani în ţară şi în străinătate pentru elucidarea catastrofei feroviare şi este atacată de jurnalişti apropiaţi guvernului, de miniştri şi de troli.

Spaima cetăţenilor

Dar omenia premierului nu a durat mult. Mânat de rezultatele slabe din sondaje (ND este  creditată cu 22% de Metron Analysis), el s-a decis să adopte iarăşi un ton mai dur. În cadrul unui interviu scris acordat ziarului Kathimerini i-a atacat pe toţi cei care nu au încredere în justiţie şi s-a prezentat ca scut al puterii judecătoreşti. "Unii vor să ne ducă în junglă", a declarat Mitsotakis, acuzând opoziţia că "instrumentalizează" tragedia.

Dar partidele de opoziţie nu au organizat nici uriaşele demonstraţii care au avut loc pe 26 ianuarie şi nici pe cele de vineri, 28 februarie. Oamenii au răspuns chemării rudelor celor pieriţi şi au demonstrat pentru dreptate şi împotriva modului inacceptabil în care guvernul tratează tragedia.

Asta este ceva de care guvernul se teme. Iar noua sa tactică este să spună că el reprezintă stabilitatea iar criticii săi, demonstranţii revoltaţi şi opoziţia ar vrea să arunce ţara în haos. Unii miniştri, mai ales cel al Sănătăţii, care apare în fiecare zi într-un studio de televiziune pentru a respinge orice critică, calificând-o drept prostie sau populism, le-au recomandat oamenilor să nu participe la demonstraţii. În mediile de socializare a fost răspândit sloganul "Eu nu mă duc la demonstraţii, eu am încredere în justiţie".