Germania: Sute de miliarde pentru armată și infrastructură

Conservatorii și social-democrații germani discută formarea unei coaliții, în timp ce economiștii atrag atenția că în bugetul federal există o gaură de 130 de miliarde de euro, sumă care nu va putea fi acoperită în următorii patru ani din venituri.

Experții au calculat și că aproximativ 400 de miliarde de euro vor fi necesare în următorii ani pentru înarmarea Bundeswehr, iar alte 500 de miliarde trebuie investite în renovarea sau construirea de noi infrastructuri în Germania, între care drumuri, poduri și căi ferate.

Relaxarea frânei datoriilor

Măsurile anunțate marți seară de cele două partide erau de neconceput în Republica Federală în urmă cu câteva săptămâni.

Liderul creștin-democrat Friedrich Merz, cel mai probabil viitor cancelar federal, a anunțat crearea unui fond special de 500 de miliarde de euro, cu o durată de zece ani, pentru refacerea infrastructurii.

Din această sumă, 100 de miliarde vor fi puse la dispoziția landurilor federale. În ceea ce priveștefondurile pentru apărare, acestea vor fi practic nelimitate, după cum a explicat Friedrich Merz:

"Cel târziu după ultimele hotărâri ale administrației americane, a devenit clar că deciziile noastre, în special cu privire la bugetul federal, nu mai pot fi amânate. Prin urmare, grupurile parlamentare ale CDU/CSU și SPD, vor depune săptămâna viitoare o moțiune în Bundestag pentru a modificarea constituției. Atunci când se ridică la mai mult de un procent din PIB, cheltuielile necesare pentru apărare, finanțate din bugetul federal, vor fi exceptate de la restricțiile impuse de frâna datoriilor. Să fiu foarte clar: având în vedere amenințările la adresa libertății și păcii pe continentul nostru, vom face tot ce este necesar pentru apărare".

Reformele trebuie adoptate în actualul Bundestag

Relaxarea așa-numitei frâne a datoriilor, mecanism care interzice guvernului federal un deficit bugetar anual mai mare de 0,35% din PIB, cu excepția unei situații de criză, presupune modificarea constituției.

Reformele urmează să fie dezbătute și adoptate săptămâna viitoare în vechiul Bundestag. Noul Parlament rezultat în urma alegerilor din 23 februarie se va întruni cel târziu la 25 martie, dar conservatorii și social-democrații nu mai dețin necesara majoritate de două treimi nici măcar împreună cu ecologiștii.

Aceasta înseamnă că ar fi nevoie de voturile Partidului Stângii, stânga radicală, ori de susținerea AfD, formațiune parțial de extremă dreapta. AfD respinge relaxarea frânei datoriilor, în vreme ce Die Linke se opune cheltuielilor militare. Bundestagul actual este prin urmare chemat să aprobe și fondul special în valoare de 500 de miliarde de euro pentru investiții în infrastructură, prin care cele două partide speră să stimuleze investițiile private.

Fonduri speciale în pofida frânării datoriilor.Cum este posibil?

Sumele sunt amețitoare. Întregul buget federal în 2024 a totalizat 467 de miliarde de euro. Din această sumă, 25 de miliarde de euro au fost finanțate din împrumuturi, restul provenind din impozite și taxe. Prin urmare, bugetul pentru 2024 a respectat cerințele privind frânarea datoriei.

Fondurile speciale sunt părți ale activelor statului gestionate separat de bugetul normal, ceea ce înseamnă că nu intră sub incidența frânei datoriei. Ele nu necesită nici reautorizare anuală în parlament, ci doar o singură aprobare cu o majoritate de două treimi în cele două camere ale Parlamentului, Bundestag și Bundesrat.

Uniunea Creștin-Democrată și Partidul Social-Democrat își vor continua discuțiile de coaliție în zilele de joi și vineri, când pe agendă figurează alte subiecte fierbinți, între care migrația, securitatea națională și economia.

Nu fonduri, ci datorii

Criticii vorbesc deja despre bugete fantomă sau de "adaptarea creativă" a bugetului. În 2023, Curtea de Conturi Federală critica într-un raport fondurile speciale, care de fapt ar fi "datorii speciale", în condițiile în care "vorbim în mare parte despre datorii externalizate".

Autoritatea amintită enumera 29 de fonduri speciale existente, dintre care cel mai vechi datează din anii '50. Unul dintre primele fonduri speciale a fost creat după cel de-Al Doilea Război Mondial din ajutoarele puse la dispoziție de SUA în cadrul Planului Marshall pentru reconstrucția țărilor europene.

Unul dintre cele mai mari fonduri speciale a fost fondul de stabilizare a pieței financiare, creat în timpul crizei financiare din 2008, cu o autorizație de credit de 90 de miliarde de euro la momentul respectiv. În 2020 apărea fondul de stabilizare economică (FSM) pentru contracararea impactului economic și social al pandemiei de coronavirus asupra economiei naționale.

Curtea Constituțională a spus "stop"

Coaliția "semafor", formată din SPD, Verzi și FDP, a jucat un rol central în crearea FSM. Cum însă circa 60 de miliarde de euro au rămas nefolosite, noul guvern s-a gândit să utilizeze această sumă pentru politica sa climatică și să o transfere pur și simplu către un alt fond special - pentru climă și transformare.

Grupul parlamentar CDU/CSU din Bundestag a contestat decizia la Curtea Constituțională Federală, argumentând că frâna datoriei are nevoie de un efect de frânare real, astfel încât fondurile de rezervă să nu fie create în mod repetat și să li se modifice destinația inițială. Curtea a dat dreptate conservatorilor și a anulat redirecționarea banilor nefolosiți în pandemie. 

Fondul pentru Bundeswehr se va fi epuizat în 2027

Cele mai recente două fonduri federale speciale au fost înființate în 2022. Primul ca urmare a invaziei rusești în Ucraina, când Bundestagul a aprobat o linie de credit de 100 de miliarde de euro pentru reînarmarea Bundeswehr, în condițiile în care armata fusese neglijată timp de decenii. Acești bani vor fi epuizați până în 2027. Un al doilea fond special, cu o linie de credit de 200 de miliarde de euro, a fost creat pentru a sprijini economia în criza energetică care a urmat.

Curtea Federală de Conturi a calculat că doar fondurile speciale mai mari existente totalizează aproximativ 869 de miliarde de euro și doar o zecime din această sumă se bazează pe active.

Potențialul de îndatorare pentru fondurile speciale se ridica la aproximativ 522 de miliarde de euro la sfârșitul anului 2022. Această sumă este de aproximativ cinci ori mai mare decât cea planificată pentru împrumuturi în bugetul pentru perioada 2023-2027 prin respectarea frânei datoriilor.

Cheltuielile cu dobânzile sunt uriașe

Germania își asumă acum datorii suplimentare semnificative. În statele membre ale UE, nivelul datoriei nu poate depăși 60% din producția economică. Orice țară cu un nivel al datoriei peste acest prag trebuie să își reducă rata datoriei și riscă penalități. Țările cu niveluri ale datoriei cuprinse între 60 și 90% sunt chemate să le reducă cu 0,5 puncte procentuale pe an.

În plus, împrumuturile sunt contractate de pe piața financiară, ceea ce înseamnă că se plătesc dobânzi. Germania stă deja pe un munte de datorii în valoare totală de 1.700 de miliarde de euro, care s-au acumulat de-a lungul deceniilor. Doar în 2024 țara a plătit 33 de miliarde de euro de la buget pentru plata dobânzilor. În anul precedent suma fusese chiar de 39 de miliarde de euro, în condițiile în care ratele dobânzilor au crescut din cauza inflației.

Avocații și economiștii avertizează deja că fondurile speciale suplimentare finanțate din datorii la o scară extremă ar crește și mai mult povara dobânzilor în următorii ani. Acest lucru exacerbează situația bugetară și restrânge considerabil marja de manevră politică, spun ei.