Germania: O campanie online blochează Curtea Constituțională
19 iulie 2025
Ori de câte ori se vorbește despre o criză a democrației în Germania, politicienii de top indică cu mândrie independența bine consolidată a "judecătorilor de la Karlsruhe", adică a membrilor Curții Constituționale Federale, care are sediul în orașul din sudul Germaniei.
Curtea Constituțională Federală (Bundesverfassungsgericht) este una dintre cele mai înalte instanțe din Germania și este văzută adesea ca "al cincilea organ" al sistemului politic german, alături de Președinție, Parlament (Bundestag), Guvernul federal și Bundesratul (camera superioară a legislativului, consiliul federal al landurilor germane).
Spre deosebire de Curtea Federală de Justiție (Bundesgerichtshof – BGH), care este instanța supremă în materie civilă și penală, Curtea Constituțională Federală are rolul de a garanta respectarea Legii Fundamentale a Germaniei, constituția țării. Este considerată gardianul drepturilor fundamentale ale cetățenilor germani. Curtea Constituțională este și singura instanță care poate decide interzicerea unui partid politic. Deciziile sale sunt larg recunoscute și adesea oferă corecții de curs pentru partidele aflate la guvernare.
Toate acestea explică de ce eșecul de săptămâna trecută în alegerea a trei noi judecători pentru Curtea Constituțională Federală a generat atâta controversă. Semn că nu doar Curtea Supremă din Statele Unite sau instanțele din România trec prin momente critice legate de nominalizările membrilor.
În Germania, Curtea este formată din 16 judecători, fiecare cu mandat de 12 ani. Jumătate dintre aceștia sunt aleși de reprezentanții celor 16 landuri germane din Bundesrat, iar cealaltă jumătate de deputații trimiși prin vot popular în Bundestag. În ambele cazuri, este necesară o majoritate de două treimi pentru ca un candidat să fie ales.
Un proces tensionat de alegere a judecătorilor
Procedura este întotdeauna profund politizată, deoarece Curtea este văzută drept un pilon al democrației germane, un simbol al separației puterilor în stat și o barieră împotriva politicilor care pot încălca drepturile fundamentale ale cetățenilor.
Deși procesul nu a fost niciodată atât de tensionat și emoțional ca în cazul numirilor la Curtea Supremă a Statelor Unite, au existat totuși controverse ocazionale legate de unii candidați.
Un exemplu este candidatura din 2011 a avocatului Peter Müller. Acesta fusese anterior politician și tocmai demisionase din funcția de premier al landului Saarland. Era membru al Uniunii Creștin-Democrate (CDU), un partid conservator. Evident, nu era un candidat neutru pentru Curte. Își exprimase public opoziția față de politicile de imigrație ale guvernului federal de de atunci, compus în vremea aceea din partide de stânga. Candidatura sa a fost privită cu un anumit scepticism.
Cu toate acestea, Bundesratula votat în unanimitate numirea lui Müller. L-au susținut și premieri de land proveniți din partidele aflate atunci la guvernare, precum Partidul Social-Democrat și Partidul Verzilor. Müller a părăsit Curtea la sfârșitul mandatului, în 2023.
După cum remarcă publicația juridică germană Legal Tribune Online, tocmai diversitatea de opinii a membrilor Curții o face atât de respectată. "Curtea de la Karlsruhe trăiește prin compoziția sa pluralistă", au scris specialiștii în drept, săptămâna aceasta. "În procesul lor decizional colectiv, cei 16 judecători trebuie să argumenteze și să convingă. Funcționarea Curții depinde de această colaborare, care duce la decizii conforme cu Constituția".
Cum a devenit controversată o profesoară de drept respectată
Frauke Brosius-Gersdorf nu este politician ci o profesoară de drept constituțional extrem de respectată la Universitatea din Potsdam.
Candidată la Curtea Constituțională Federală, Brosius-Gersdorf a abordat în mod repetat domenii juridice sensibile, inclusiv avortul și modul în care idealurile Legii Fundamentale privind demnitatea umană se aplică atât mamei, cât și copilului nenăscut. Practic, în fața acestor chestiuni delicate, ea își face treaba exact așa cum îi cere profesia.
Cu toate acestea, vinerea trecută, candidatura ei pentru Curtea Constituțională Federală a eșuat. Coaliția care guvernează Germania, în care Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și aliatul ei regional bavarez Uniunea Creștin-Socială (CSU) dețin majoritatea, iar Partidul Social-Democrat (SPD) este partener minor, a retras de pe agenda parlamentară procesul de alegere a judecătorilor.
Devenise clar că CDU/CSU opuneau rezistență puternică față de Brosius-Gersdorf, în ciuda faptului că, anterior, comisia parlamentară care selectează candidații exprimase un larg sprijin și transpartinic pentru aceasta.
A fost Frauke Brosius-Gersdorf o victimă politică?
"A fost o campanie", este de părere Philipp Sälhoff, directorul firmei de consultanță politică Polisphere din Berlin, după analiza a 40.000 de postări de pe platforma X (fosta Twitter) legate de acest subiect și identificarea prezenței tuturor elementelor caracteristice unei campanii țintite. "Petiții online, apeluri la acțiune, modele de scrisori de protest de trimis parlamentarilor, postări și reclame plătite, rețele de influenceri, toate cu un obiectiv clar: blocarea alegerii acestei candidate", spune Sälhoff, într-un interviu pentru DW.
Sälhoff a precizat că reportajele critice din presa tradițională nu fac parte din această campanie: "Un articol politic critic este legitim și necesar atunci când vine vorba de voturile parlamentarilor, inclusiv în privința numirilor la Curtea Constituțională". Problema este campania online, care ar fi devenit manipulatoare, dominată de dezinformare și exagerări agresive, în detrimentul faptelor.
Atacurile la profesoara de drept
Potrivit cercetării Polisphere, o contribuție semnificativă la agitația online a venit din partea organizațiilor de extremă dreapta, în special de la platforma Nius. Fondată de miliardarul german Frank Gotthardt cu intenția de a crea un echivalent german al Fox News, Nius a atacat intens candidatura Fraukei Brosius-Gersdorf, folosind adesea informații defăimătoare și false.
Profesoara a fost prezentată drept "radicală de stânga", o extremistă care ar fi susținut avorturile la nouă luni și care s-ar fi exprimat împotriva libertății de opinie, afirmații complet neadevărate care, însă, au ajuns la un public de milioane și rostogolite și dealte medii de extremă dreapta.
Când a fost anunțată amânarea votului privind alegerea judecătorilor constituționali, redactorul-șef al Nius, Julian Reichelt, a jubilat: "Este o zi bună pentru noi. Nimeni nu a înțeles că există acum noi medii care nu mai joacă după regulile complexului politico-mediatic". Cu alte cuvinte, Reichelt a văzut campania împotriva Fraukei Brosius-Gersdorf ca pe o victorie asupra presei tradiționale germane.
Pentru Philipp Sälhoff, această proclamare a victoriei este un motiv de îngrijorare: "Nu e vorba doar de influențarea opiniei publice - aceste medii fac asta de ceva vreme. Faptul că au reușit să genereze o asemenea situație în Parlamentul german, într-un timp atât de scurt, sub ochii publicului german și internațional este, într-adevăr, un succes pentru ei".
Critici interne în CDU
Desigur, parlamentarii iau decizii individuale. Campaniile, indiferent de orientare, fac parte din peisajul politic și mobilizează constant sprijin.
Dar fostul judecător constituțional Peter Müller, membru CDU, a acuzat, în cotidianul Süddeutsche Zeitung, conducerea propriului partid: "Este un eșec flagrant de leadership din partea CDU/CSU. Așa ceva nu ar trebui să se întâmple".
Concret, se pare că, înainte de votul programat, liderul CDU Friedrich Merz, actual cancelar, împreună cu liderul grupului parlamentar Jens Spahn, semnalaseră că se așteaptă ca membrii partidului să o susțină pe Brosius-Gersdorf. Aparent, nu au fost ascultați.
Ce urmează?
Pentru moment, votul pentru alegerea noilor judecători la Curtea Constituțională Federală a fost retras de pe agenda parlamentară. Ulterior, Frauke Brosius-Gersdorf a acordat un interviu televizat amplu unuia dintre cei mai cunoscuți moderatori de talk-show din Germania, în care a răspuns acuzațiilor lansate împotriva sa și a argumentat că nu este nici radicală, nici extremistă. A încercat, de asemenea, să-și explice pozițiile din perspectivă juridică.
Întrebată dacă dorește în continuare să devină judecătoare constituțională, profesoara în vârstă de 54 de ani a declarat că, dacă va constata că prezența ei ar putea dăuna Curții, își va retrage candidatura.