Germania: Mai are Partidul Social-Democrat un viitor?

”Dureros”, ”îngrozitor”, ”catastrofal”, ”un coșmar” - când social-democrații germani vorbesc despre rezultatul obținut la alegerile parlamentare de la sfârșitul lunii februarie 2025, dezamăgirea profundă este aproape palpabilă. Cifrele vorbesc: doar 16,4% din voturi, cel mai slab rezultat obținut de partid la un scrutin național din 1887 încoace. Cu peste nouă procente mai puțin decât în 2021, SPD a ajuns abia al treilea partid din legislativul federal, în urma conservatorilor din CDU/CSU și a AfD, formațiune parțial de extremă dreapta.

”Nu avem ce să cosmetizăm”, a spus, la patru luni după alegeri, noul secretar general al SPD, Tim Klüssendorf, într-un mesaj rostit la congresului federal al social-democraților, desfășurat de vineri până duminică la Berlin. Rezultatul alegerilor este expresia unei pierderi profunde de încredere din partea cetățenilor - ”în politică, în democrația noastră, în instituțiile noastre, în noi.”

Totuși, nu a fost chiar o surpriză, ci o pierdere de încredere anunțată. Cine analizează rezultatele alegerilor din ultimii 25 de ani trebuie să recunoască că a existat, în linii mari, o singură direcție: în jos.

Eșec pentru Klingbeil

Era de așteptat ca frustrarea să se reverse și la congresul SPD. ”Să ne ferim de personalizarea problemelor”, a avertizat în discursul de deschidere fostul premier al landului Saxonia Inferioară, Stefan Weil. Însă, pentru mulți dintre cei 600 de delegați, avertismentul a intrat pe o ureche și a ieșit pe cealaltă.

Criticile la adresa liderului SPD, Lars Klingbeil, se intensificaseră deja anterior. În timp ce fostul cancelar Olaf Scholz, iar mai târziu și copreședinta SPD Saskia Esken, s-au retras din funcțiile lor, ca urmare a înfrângerii electorale, Klingbeil nu doar că a rămas în funcție, ci a condus negocierile pentru formarea coaliției cu CDU/CSU, devenind vicecancelar și ministru de Finanțe.

Această sete de putere i-a fost reproșată de mulți membri ai partidului.

La realegerea sa ca președinte al SPD, nici măcar două treimi dintre delegați nu l-au votat - un rezultat cum nu s-a mai înregistrat în istoria partidului, cu atât mai mult cu cât a fost singurul candidat. Iar susținerea fragedă din partid i-a slăbit, de acum, și poziția în coaliția de guvernare.

Bärbel Bas, noua speranță a SPD

Fosta președintă a Bundestagului, Bärbel Bas, care a candidat pentru a-i succeda Saskiei Esken, a obținut - impresionant - 95% din voturi. ”Nu sunt de acord cu o paritate de fațadă”, a comentat Bas (57 de ani), cunoscută pentru determinarea cu care joacă un rol puternic în partid, alături de Klingbeil, cel care a fost până acum figura dominantă.

Bas face parte din aripa stângă a partidului. În noul guvern federal ocupă funcția de ministru al Muncii. Astfel, este responsabilă de teme centrale pentru social-democrați, precum munca, pensiile și ajutoarele sociale pentru șomeri. A anunțat că se va opune oricărei forme de reducere a beneficiilor sociale. Iar acest lucru entuziasmează partidul.

Cel mai mic numitor comun: interzicerea AfD

În prezent, singurul punct asupra căruia pare să existe cu adevărat consens în interiorul taberei social-democraților este fermitatea de a examina posibilitatea interzicerii partidului AfD, care ”urmărește să distrugă democrația noastră”, după cum a punctat ministrul de Interne din landul Turingia, Georg Maier.

În fața colegilor reuniți la congresul de la Berlin, Maier a respins rezervele legate de obstacolele juridice impuse în Germania pentru interzicerea unui partid politic. În opinia sa, ”riscul de a nu face nimic este acum mult mai mare decât riscul de a pierde în instanță”.

Și Klingbeil a pledat pentru o atitudine hotărâtă: ”Dacă Oficiul pentru Protecția Constituției clasifică AfD drept partid de extremă dreapta, nu mai e loc pentru ezitare”.

SPD, divizat pe tema înarmării

Sunt însă teme la care Klingbeil a provocat dezbinare printre membrii SPD. De pildă, în chestiunea înarmării armatei germane (Bundeswehr): șeful social-democraților crede că nu ar mai trebui să existe limite bugetare.

Ministrul de Finanțe își propune ca, până în 2029, să atingă pragul NATO de 5% alocați pentru apărare din produsul intern brut, din care 3,5% direct armamentului iar 1,5% pentru infrastructura esențială securității, cum ar fi poduri pe care să poată circula tancuri.

Mulți membri ai SPD se opun, în special politicienii pacifiști. La congres, criticile au fost vehemente, cu referire la o spirală globală a înarmării. Cheltuielile mari pentru apărare ar urma inevitabil să afecteze bugetul pentru protecție socială sau combaterea schimbărilor climatice.

Încă dinaintea congresului, politicieni marcanți din aripa stângă a SPD au stârnit neliniște printr-un ”manifest” în care cer, printre altele, mai multă diplomație în relația cu Rusia și critică în mod deschis ”forțele” din SPD care ar menține dezbaterea despre războiul din Ucraina în zona soluției militare.

Textul este evident îndreptat împotriva liniei promovate de Klingbeil, care din 2023 a susținut ruperea decisivă a SPD de politica tradițională de apropiere față de Rusia.

Fără serviciu militar obligatoriu, deocamdată

Klingbeil își menține poziția: ”A fi un partid al păcii în 2025 înseamnă altceva decât în anii ’80. Vladimir Putin nu este Mihail Gorbaciov”. Poziția vicecancelarului este întărită de colegul său de partid care deține portofoliul de ministru al Apărării, Boris Pistorius: ”Rusia a trecut la o economie de război. Putin a spus destul de clar că ne aflăm în fața unei lupte serioase, ireconciliabile, pentru o nouă ordine mondială și că vede Rusia ca lider al Sudului Global și al unor mari părți ale lumii împotriva unui Occident decadent”.

SPD se opune, deocamdată, reintroducerii serviciului militar obligatoriu, chiar dacă Pistorius ar prefera altă soluție. Opoziția vine în special de la Jusos, organizația de tineret a SPD: ”Nu dorim nicio opțiune legal activabilă pentru recrutarea de tineri în armată, cât timp nu au fost epuizate toate mijloacele pentru creșterea participării voluntare”, se arată într-o rezoluție adoptată.

Se deschide o nouă falie în SPD?

În general, aripa stângă a SPD, despre care nu s-a mai auzit mare lucru în cei trei ani și jumătate de guvernare ai cancelarului Olaf Scholz, începe din nou să se exprime mai clar și mai vocal. Liderul organizației de tineret Jusos, Philipp Türmer, și-ar dori reintroducerea impozitului pe avere, eliminat în 1997: ”În timp ce 900.000 de oameni din această țară trăiesc ca rentieri doar din averea lor, 20% dintre familii nu-și permit nici măcar o săptămână de concediu pe an”.

Este nevoie, spune tânărul politician, de o social-democrație ”care să aibă din nou curajul să pună întrebarea privind distribuția averii atât de răspicat, încât nimeni să nu o poată ignora”. Însă astfel de inițiative nu sunt realizabile împreună cu CDU/CSU.

Pentru lunile și anii următori se conturează o presiune tot mai mare din partea bazei SPD. Partidul intenționează să își adopte un nou program fundamental. Secretarul general Tim Klüssendorf, care provine din aripa stângă, a promis că va exista libertate de conținut pentru acest proces.

Pentru conducerea partidului, prinsă într-o poziție dificilă, situația este delicată. Pe de o parte, trebuie să permită și să medieze dezbaterile din interiorul formațiunii, pe de alta, însă, este constrânsă de disciplina coaliției alături de partenerul conservator de guvernare CDU/CSU.

Pierderea de încredere în rândul cetățenilor are legătură și cu faptul că în campaniile electorale se promit lucruri care nu pot fi realizate într-o coaliție. Politicienii din guvern se laudă cu mici compromisuri, ”de parcă ar fi cele mai mari realizări din toate timpurile”, a criticat Türmer. Astfel de lucruri ”nu asigură credibilitate. Social-democrația înseamnă mai mult. Social-democrația înseamnă să te angajezi pentru schimbări fundamentale”.

SPD vrea să redevină partidul clasei muncitoare

Pentru schimbări fundamentale ar fi nevoie de majorități absolute, iar SPD este mai departe ca niciodată de un asemenea rezultat. Dar cum poate social-democrația să recâștige alegătorii, mai ales pe cei care au trecut la CDU/CSU sau AfD?

Lars Klingbeil consideră că e nevoie să fie abordate în primul rând problemele cotidiene ale cetățenilor: locuințe accesibile, șansa de a urca pe scara socială chiar pornind de la condiții modeste, perspectiva unor pensii decente. Toate acestea nu mai sunt accesibile pentru mulți oameni, avertizează șeful partidului.

La nivel de conținut, SPD vrea să redevină partidul clasei muncitoare. În Germania, peste 80% din populație nu are studii universitare. Societatea nu trebuie să funcționeze doar pentru chirurgi și antreprenori, ci și pentru muncitorii din fabrici, pentru îngrijitori și pensionari, a subliniat fostul cancelar Olaf Scholz, în discursul de rămas-bun rostit la congres.

SPD are responsabilitatea, a spus Scholz, ”ca fiecare om, indiferent de poziția sa în societate, să poată trăi rezonabil, demn și cu recunoaștere socială”.