Germania: cât de bine se potrivesc CDU/CSU și SPD?

Partidele germane din familia conservatoare, creștin democrații (CDU) și partenerii lor bavarezi creștin-sociali (CSU), și social-democrații (SPD) au eliminat deja cel mai mare obstacol din calea constituirii unei viitoare majorități parlamentare. Discuțiile exploratorii pentru formarea unei posibile coaliții guvernamentale s-au soldat cu un acord privind privind un pachet financiar fără precedent în vederea consolidării armatei federale (Bundeswehr) și a economiei.

Pe lângă punctele comune, destul diviziuni adânci persistă, încă. Și mai sunt de vindecat rănile provocate reciproc în campania electorală. SPD l-a acuzat pe liderul CDU, Friedrich Merz, că și-a încălcat promisiunile și a depășit tabuurile, printr-un vot comun în Bundestag cu partidul radical de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

La rândul său, Merz a lansat atacuri împotriva „smintiților de stânga și verzi”, afirmând că ”nu mai au toate țiglele pe casă”, motiv pentru care secretarul general al SPD, Matthias Miersch, l-a acuzat că se comportă ca un ”mini-Trump”.

Frână datoriei publice

Friedrich Merz și-a călcat pe propriul orgoliu sau, cum spun criticii săi, și-a încălcat cuvântul. Probabilul viitor cancelar afirmase cu doar câteva zile în urmă că ”este imposibil să reformăm frâna datoriilor în viitorul apropiat”. Dar exact asta ar urma să se întâmple acum.

Frâna datoriilor este inclusă în Legea Fundamentală și are scopul de a împiedica statul să cheltuiască mai mult decât încasează. Din cauza creșterii amenințărilor externe, dar și pentru a moderniza infrastructura germană deteriorată, partenerii de negociere sunt dispuși acum să relaxeze acest instrument financiar. Pentru aceasta este nevoie de o majoritate de două treimi în Bundestag.

Voturile CDU/CSU și SPD nu sunt suficiente pentru majoritatea din noua legislatură, având în vedere că prin opoziția AfD și a Partidului Stânga (Die Linke, post-comunist) nu s-ar strânge numărul necesar de susținători ai modificării. O majoritate există, însă, în actualul legislativ, încă în funcție, cu sprijinul verzilor care susțin, în principiu, această idee. Prin urmare, intenția noii majorități este ca votul să aibă loc înainte de dizolvarea vechiului Bundestag.

Apărare

Pe fondul amenințări ruse și a posibilei retrageri a Statelor Unite din Europa, Bundeswehrul se află într-o stare proastă, nu dispune de personal suficient și este inadecvat înzestrat. Armata germană urmează să fie îmbunătățită masiv iar un consens există între conservatori și social-democrați. Conform planurilor comune, cheltuielile pentru apărare ar trebui să fie excluse de la frâna datoriei bugetare odată ce acestea vor depăși unu la sută din Produsul Intern Brut, a anunțat liderul CDU, Friedrich Merz. Dacă situația devine critică vor putea fi accesate credite nelimitate pentru apărare.

În tabăra creștin-populară, unii politicieni cer chiar reintroducerea serviciului militar obligatoriu, suspendat în 2011. SPD este mai rezervat față de această propunere.

Infrastructură

Decenii la rând, Germania a făcut economii la investițiile în căile ferate, drumuri și poduri, iar în privința digitalizării, Republica Federală a rămas în urmă. Nici un deputat din Bundestag nu pune la îndoială necesitatea renovării infrastructurii. Sumele necesare sunt însă considerabile.

În campania electorală, CDU și CSU au subliniat în mod repetat că astfel de sarcini pot fi îndeplinite prin economii bugetare și creștere economică, în timp ce SPD s-a declarat dispus de la început să își asume noi datorii, prin împrumuturi suplimentare.

În cele din urmă s-a impus opțiunea social-democraților: partenerii au convenit asupra unui fond special de 500 de miliarde de euro, finanțat prin credite, care va alimenta investițiile în infrastructură pe o perioadă de zece ani.

Ucraina

Nu sunt mari diferențe în politica față de Ucraina. Apropierea a fost facilitată de ruptura dintre președintele american Donald Trump și cel ucrainean Volodimir Zelenski și de suspendarea temporară a ajutorului SUA pentru țara asediată. Berlinul consideră că este datoria sa să sprijine Kievul.

Rămâne încă neclar nivelul și tipul de suport. Merz dorește să ofere Ucrainei rachete de croazieră germane Taurus, pe care Kievul le-ar folosi împotriva Rusiei. Cancelarul SPD, Olaf Scholz, refuză în continuare și își exprimă temerea că, astfel, Germania ar putea fi atrasă în război.

Liderul conservatorilor nu a mai comentat acest subiect în ultima vreme. Se pare că a decis să aștepte mai întâi evoluția diplomației internaționale în cazul Ucrainei și, în special, următorii pași ai lui Donald Trump.

Relațiile transatlantice

Și aici există diferențe - mai degrabă de nuanță. Ambele grupări politice sunt șocate de modul în care Donald Trump tratează Ucraina, de semnul întrebării pus pe protecția NATO și de taxele pe care vrea să le aplice importurilor de bunuri europene.

Totuși, spre deosebire de Olaf Scholz sau de co-liderul SPD Lars Klingbeil, Merz lasă o ușă deschisă pentru dialogul cu administrația Trump. Politicianul CDU continuă să fie dedicat menținerii Statelor Unite în Europa și speră să găsească modalități pentru a le convinge să participe la un acord de securitate a Ucrainei.

Migrația

La acest capitol, opiniile sunt puternic contradictorii. CDU/CSU vor o înăsprire semnificativă a legislației, pentru a preveni migrarea neregulată. Aceasta prevede chiar respingerea categorică a refugiaților la granițele țării, inclusiv a solicitanților de azil. SPD consideră astfel de măsuri incompatibile cu Legea Fundamentală a Germaniei și cu dreptul comunitar european.

Observatorii evaluează că social-democrații ar putea face concesii conservatorilor, la schimb cu propunerile acceptate de partidele de centru-dreapta în chestiunile financiare. Într-un interviu pentru ARD, Klingbeil a transmis clar că partidul său va negocia ferm pe această temă: ”SPD nu va susține închiderea de facto a granițelor”.

Protecția mediului

CDU și CSU doresc să păstreze obiectivul de atingere a neutralității climatice până în 2045 dar să acorde, în același timp, și atenția cuvenită competitivității în scădere a economiei germane. Dar acest dublu obiectiv ar duce la modificarea politicilor climatice actuale.

Concret, conservatorii vor să renunțe la interdicția europeană privind mașinile cu motor pe combustie și să oprească eliminarea treptată a încălzirii pe bază de carburanți lichizi și gaze.

În plus, tabăra popular-creștină ia în considerare o revenire la energia nucleară. Dacă verzii ar fi partenerul de coaliție, CDU/CSU s-ar confrunta cu o rezistență puternică în toate aceste puncte. Cu SPD sunt posibile, însă, compromisuri. Social-democrații nu au impus linii roșii în politicile climatice.

Banii pentru cei ce caută locuri de muncă

Așa-numitul Bürgergeld, sprijinul de bază pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, a fost un ”copil favorit” al fostei guvernări conduse de SPD. Cheltuielile pentru acest program au crescut semnificativ de la implementare. Merz vrea, prin urmare, să închidă complet plățile pentru cei care refuză colaborarea cu autoritățile în căutarea unui loc de muncă. Pentru aceasta, Merz este dispus să accepte chiar și procese la Curtea Constituțională.

Liderul conservatorilor vrea să schimbe și titulatura de Bürgergeld, considerând că sugerează un drept al tuturor cetățenilor la sprijinul statului, și să-l redenumească ”noua asigurare socială”. SPD dorește să pună accent mai mare pe stimulentele pentru muncă, mai multă consiliere și controale mai eficiente la persoanele cărora li se oferă locuri de muncă.

Economie și impozite

În general, social-democrații se concentrează mai mult pe demersurile și investițiile statului pentru a stimula economia, în timp ce conservatorii pun accent pe inițiativa antreprenorială, considerând că performanța ar trebui să fie mai bine recompensată.

Cererile de reducere a taxelor, cum ar fi scăderea impozitelor pentru companii, în mai multe etape, până la 25%, sunt populare în uniunea CDU/CSU, în timp ce SPD vrea să sprijine firmele prin deducerea cheltuielilor pentru investiții.

În ceea ce privește impozitul pe venit, dreapta populară vizează o aplatizare a taxelor aplicate diferitelor clase de venituri și dorește să crească semnificativ pragul pentru cel mai înalt procent de impozitare. De asemenea, taxa de solidaritate, aplicată pentru a susține reducerea decalajelor dintre est și vest după reunificarea Germaniei, plătită în prezent de persoanele cu venituri mari, ar trebui eliminată complet.

În schimb, SPD dorește să reducă impozitul pe venit pentru aproape 95% din contribuabili, păstrând, în schimb, taxarea ridicată a celor cu venituri mari. Cu toate acestea, social-democrații consideră că Germania nu își poate permite reduceri de taxe din cauza măsurilor guvernamentale costisitoare.