Germania: Cine sunt alegătorii imigranți ai AfD?

Alternativa pentru Germania (AfD) își expune fără echivoc părerea față de la imigranți în programul său: "AfD consideră ideologia multiculturalismului drept o amenințare gravă la adresa păcii sociale și a existenței continue a națiunii ca entitate culturală".

Însă multiculturalismul nu pare să fie o amenințare serioasă pentru AfD în sine. În ultimele luni, extrema dreaptă și-a îndreptat din ce în ce mai des mesajele către alegătorii din numeroasele comunități de imigranți din Germania. Demersul a fost încununat într-o oarecare măsură de succes.

Născut în Turcia, Ismet Var, în vârstă de 55 de ani, locuiește în Germania din copilărie, este cetățean german din 1994 și susținător al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) de la înființarea acestuia în 2013.

Var lucrează ca șofer la o firmă de curierat din capitala Germaniei. Activitatea sa a fost direct afectată de creșterea prețurilor la carburanți în urma invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022. El spune că nu poate înțelege de ce se "aruncă" atât de mulți bani pe ajutor economic și militar pentru Ucraina. Principalele sale preocupări sunt scăderea impozitelor și expulzarea migranților infractori, spune Var.

Cele mai recente statistici arată că guvernul de centru-stânga al cancelarului Olaf Scholz a crescut numărul deportărilor în ultimul an. "Aha, acum s-au apucat. Înainte nu făceau chestia asta", spune Var la o cafea în cartierul Kreuzberg din Berlin. El crede că a fost nevoie de intervenția AfD pe scena politică germană pentru ca guvernul să acționeze.

În calitate de alevit (aleviţii, cu rituri şi reguli care diferă de cele ale islamului tradiţional, au fost în trecut în Turcia victime ale discriminărilor şi masacrelor, fiind în continuare consideraţi eretici de unii suniţi riguroşi, n.red), Var spune că Germania a devenit prea tolerantă față de ceea ce el numește "musulmanii stricți". "Nu am nimic împotriva lor când se roagă acasă, dar când fac propagandă, atunci sunt împotriva lor", a spus el.

Var s-a confruntat cu rasismul ca nou venit în Germania în anii ´70. Își amintește de pildü că un portar din clădirea sa i-a spus că el și familia sa nu s-ar afla în țară dacă Hitler era încă la putere. "Dar asta nu m-a deranjat. Eram mic", spune el.

Copii refugiați pentru AfD

Anna Nguyen știe și ea ce înseamnă rasismul în Germania. Născută în apropiere de Kassel în 1990 din familii de refugiați vietnamezi, ea este acum reprezentantă AfD în parlamentul landului Hessa. Ea insistă însă că nu germanii sunt cei cu apucături rasiste față de ea, ci mai ales oamenii pe care îi descrie ca fiind arabi.

"În timpul pandemiei au existat mereu oameni cu origini străine care strigau după mine și după prietenul meu chinez 'corona, corona'. Este adevărat că pe Internet sunt inundată de comentarii rasiste, dar din partea unor tipi ai stângii, chiar dacă aceștia spun despre ei că ar fi anti-rasiști".

Nguyen insistă că, între timp, partidul ei este indiferent la rasă și nu caută în mod strategic alegători ca ea. "Nu este vorba despre originea imigranților", spune ea. "Este vorba despre faptul că toți oamenii raționali din această țară vor să împiedice această nebunie ideologică verde. Întrebările esențiale ale oamenilor sunt: îmi pot permite o viață bună? Este aceasta o țară sigură? Avem o sursă de electricitate sigură?"

Căutarea de noi alegători

Alegătorii cu origine străină sunt o realitate demografică în Germania. Statisticile oficiale din 2023 arată că aproximativ 12% din electoratul german este format din oameni cu origini în alte țări. Este vorba despre aproximativ 7,1 milioane de persoane. În 2016, aproximativ 40 % dintre alegătorii proveniți din familii de imigranți au votat pentru social-democrații de centru-stânga (SPD) iar alți 28 % pentru Uniunea Creștin-Democrată (CDU). Însă aceste loialități par să se fi erodat.

Potrivit Centrului German pentru Cercetare în Domeniul Integrării și Migrației (DeZIM), care la sfârșitul lunii ianuarie a publicat un studiu privind opțiunile de vot în rândul migranților, diferențele între alegătorii cu origini străine și ceilalți sunt insignifiante. La alegerile generale din 2017, 35% dintre turcii germani au votat pentru SPD, în timp ce 0% au votat pentru AfD. Acum, potrivit DeZIM, alegătorii imigranți nu votează pentru AfD mai mult sau mai puțin decât germanii nemigranți.

Jannes Jacobsen de la DeZIM, coautor al studiului, afirmă că AfD pare să devină mai atractivă la modul general. El a subliniat că toți alegătorii sunt cetățeni germani și se consideră germani. "Prin urmare, nu este o surpriză atât de mare faptul că acești oameni nu votează foarte diferit față de oamenii care nu au origini străine", a declarat el pentru DW.

În 2023, Robert Lambrou, deputat AfD în Hessa, a înființat o organizație numită "Cu istoric migrator pentru Germania" pentru susținătorii cu origini străine ai AfD. Site-ul organizației precizează că aceasta numără 137 de membri din peste 30 de țări și că este deschisă oricărei persoane "care își mărturisește credința în cultura germană ca fiind cultura dominantă și lucrează pentru existența continuă a națiunii ca entitate culturală".

"Nu văd partidul ca fiind xenofob. Noi ne dorim o politică de migrație rezonabilă", spune Lambrou, în vârstă de 55 de ani, al cărui tată era grec.

Este însă greu de înțeles cum se împacă acest lucru cu declarații precum cea a lui René Springer, deputat AfD în Bundestag. În urma dezvăluirilor de la începutul anului trecut conform cărora membri AfD au participat la o reuniune la care s-a discutat despre "remigrarea" în masă a migranților și a germanilor non-albi, Springer a scris pe X: "Vom trimite străinii înapoi în țările lor de origine. Cu milioanele. Acesta nu este un plan secret. Este o promisiune".

Lambrou admite că unele declarații nu sunt utile dacă nu sunt fundamentate corespunzător. "Atunci când observăm declarații ale membrilor de partid pe care nu le considerăm în regulă, încercăm dialogul la nivel intern", a spus el.

Nicio problemă cu rasismul?

Cu toate acestea, în ultimele luni, se pare că există din ce în ce mai multe clipuri TikTok pro-AfD realizate de persoane care nu sunt albe.

Özgür Özvatan, director executiv al firmei de consultanță politică Transformakers și autor al unei viitoare cărți despre impactul politic al germanilor cu trecut migraționist, afirmă că, cel puțin în ultimul an, AfD a căutat în mod activ să atragă atenția alegătorilor cu origini străine, în special a persoanelor cu rădăcini rusești și turcești.

Conform statisticilor oficiale germane, în Germania există peste 2,9 milioane de persoane de origine turcă, dintre care aproape 1,6 milioane au cetățenie germană. În același timp, diaspora post-sovietică numără milioane de persoane și include mai multe naționalități și etnii - inclusiv germană. Probabil că mulți dintre aceștia se simt atrași de poziția pro-rusă a AfD cu privire la războiul din Ucraina. Özvatan susține că toate acestea fac parte din strategia mai largă a AfD de a-și extinde baza electorală. 

"Oamenii care au imigrat mai devreme în Germania nu sunt automat în favoarea migranților", a declarat Özvatan pentru DW. "Ei sunt imigranți, dar au poziții anti-imigrație", spune el.

Nguyen insistă că alegătorii imigranți nu sunt descurajați de rasism și contradicții, "pentru că știu la cine se referă AfD". "Este vorba de migranții ilegali, în special cei care au venit după 2015. Este vorba despre migranții care comit infracțiuni, fapte grave care afectează viața tuturor".