Germania şi Israel: jubileu în umbra războiului

În urmă cu 60 de ani, pe 12 mai 1965, Germania şi Israelul au stabilit relaţii diplomatice după pregătiri îndelungate. La vremea aceea, nu era deloc ceva de la sine înţeles: sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa fusese cu doar 20 de ani înainte. Amintirea Holocaustului comis de Germania nazistă împotriva evreilor europeni era încă foarte vie în ambele ţări. Şi azi, la 80 de ani de la sfârşitul războiului, relaţiile cu Israelul rămân foarte importante, dar şi dificile.

Herzog la Berlin, Steinmeier în Israel

Cu ocazia acestei aniversări, preşedintele israelian Isaac Herzog se află la Berlin. Împreună cu preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier, el va vizita monumentul dedicat Holocaustului "Gleis 17" (peronul 17) la gara Grunewald. 10.000 de evrei au fost trimişi de acolo cu trenurile în lagăre de concentrare în perioada regimului nazist.

Herzog se întâlneşte cu peste 100 de tineri germani şi israelieni, ştiind foarte bine că antisemitismul a crescut semnificativ tocmai în rândul populaţiei tinere după începerea războiului din Fâşia Gaza în urmă cu mai bine de un an şi jumătate. Herzog şi Steinmeier vor merge apoi împreună în Israel, unde vor vizita un kibbutz la graniţa cu Fâşia Gaza.

Merkel a vorbit în Knesset despre "raţiunea de stat"

Vizita are loc la doar câteva zile de la instalarea noului guvern german condus de Friedrich Merz (CDU). Merz cunoaşte şi el, ca toţi cancelarii germani înaintea lui, importanţa specială a răspunderii Germaniei faţă de Israel.

Când fosta cancelară Angela Merkel (CDU) a vizitat în 2008 Israelul și a vorbit în Parlamentul israelian, în Knesset, ea a invocat cu referire la această importantă relaţie noțiunea de "rațiune de stat". Din punctul ei de vedere, ar fi vorba de o răspundere politică specială a Germaniei față de existența și securitatea statului Israel.

Raţiunea de stat - un principiu de acţiune, nu o lege

Este vorba însă de un principiu politic, nu de o obligație legală. Dar cancelarii de după Merkel (și majoritatea celor dinaintea ei) au acționat mereu în sensul acestei așa-numite rațiuni de stat. În pofida tuturor criticilor față de acțiunile isrfaelienilor în  Fâşia Gaza, politicienii germani insistă mereu că Israel are dreptul de a se apăra după atacul terorist de amploare al Hamas din 7 octombrie 2023 și că Germania rămâne ferm de partea Israelului.

Practic însă, aplicarea acestui principiu se poate dovedi deosebit de dificilă: și în Germania sporesc criticile față de acțiunile dure ale Israelului în Gaza. Deja de la începutul lui martie, Israelul blochează livrările de ajutoare în teritoriile palestiniene, consecințele fiind foametea și moartea.

Pe această temă, Friedrich Merz a declarat în primul său interviu în calitate de cancelar federal la ARD: "Israelul ne provoacă îngrijorări deosebit de mari. Noul ministru de Externe va merge weekendul viitor în Israel și prin însărcinarea mea. Nu vreau să spun prea multe înainte, pregătim împreună această vizită. Dar trebuie să fie cât se poate de clar că guvernul israelian trebuie să-și îndeplinească obligațiile care îi revin conform dreptului internațional, conform dreptului războiului."

Netanyahu şi Tribunalul Penal Internaţional

În noiembrie anul trecut, Tribunalul Penal Internațional de la Haga a emis mandate de arestare, inclusiv pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu  și al fostului ministru al Apărării Gallant. Ar fi vorba de presupuse crime de război în Fâșia Gaza. Germania este membru fondator al instanței amintite și ar fi obligată să-l aresteze pe Netanyahu, în cazul în care acesta ar veni în Germania.

Totuși, cancelarul de azi Merz a declarat imediat după alegerile din februarie, după o discuție telefonică cu Netanyahu, că va găsi în cazul unei vizite mijloace și căi "pentru a putea vizita Germania și pleca apoi înapoi fără a fi arestat în Germania." O formulare pe care Merz nu a mai repetat-o după învestirea sa în funcția de șef al executivului de la Berlin.

Merz: Israelul trebuie să-şi respecte obligaţiile umanitare

Noul cancelar a declarat în schimb la ARD: "Israelul are dreptul să se apere împotriva atacului brutal al teroriștilor Hamas din 7 octombrie și după tot ce a urmat de atunci. Dar Israelul trebuie de asemenea să rămână o țară care respectă obligațiile umanitare, mai ales acolo unde are loc acum acest război groaznic - în Fâșia Gaza, acolo unde au loc confruntările de neevitat cu teroriștii Hamas."

Ultima reuniune interguvernamentală a avut loc în urmă cu mult timp

Disputa privind mandatul de arestare împotriva premierului israelian arată cât de complicate sunt relațiile dintre cele două țări în prezent și cum sunt ele influențate de războiul din Gaza. Fosta ministră de Externe Annalena Baerbock (ecologistă) a vizitat de multe ori Israelul după izbucnirea războiului, dar ultima vizită a lui Netanyahu la Berlin a avut loc în urmă cu peste doi ani. În martie 2023, Netanyahu l-a vizitat pe fostul cancelar Olaf Scholz (SPD).

Germania are cu Israelul și așa-numite consultări interguvernamentale, la care se întâlnesc guvernele celor două țări în prezența tuturor miniștrilor. Este un tip de reuniune care semnalează importanța deosebită a relațiilor dintre cele două state. Germania are astfel de consultări cu doar 12 țări din lumea întreagă. Ultima reuniune de acest fel cu Israelul a avut loc în urmă cu mai bine de șapte ani.