Gaz de la UE în schimbul democratizării

La începutul lunii februarie, UE a intervenit în criza energetică și umanitară generată de Rusia  în Transnistria cu un ajutor de urgență  în formă de gaz (pentru 10 zile) în valoare de 20 de milioane de euro pentru populația (nu și pentru industrie) din regiunea transnistreană. Tot atunci, UE a menționat că a rezervat alte 60 de milioane de euro pentru procurarea gazelor în schimbul îndeplinirii mai multor condiții de democratizare a Transnistriei – condiții transmise pe hârtie regimului separatist de către Guvernul de la Chișinău.

Regimul separatist preferă o schemă prin Dubai și Ungaria

Regimul separatist a tăcut în privința ofertei condiționate a UE până luni, 10 februarie. În paralel a consumat gazul din ajutorul de urgență oferit de UE și a încercat să acrediteze ideea că reapariția gazului în conductă s-ar datora Kremlinului (nu UE) și că Rusia ar urma să ofere un credit pentru procurarea gazelor pentru Transnistria. Abia după ce Chișinăul i-a dat de înțeles că presiunea gazului în rețea ar putea să scadă imediat din cauza atitudinii sfidătoare și a manipulării la care s-a dedat, liderul separatist pro-rus de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a mulțumit timid UE pentru ajutor în cadrul unei intervenții publice.

Anterior, după o vizită la Moscova , liderul separatist de la Tiraspol se lăuda că Rusia va livra „gaz umanitar” regiunii transnistrene – o schemă care a fost blocată însă de Chișinău, deoarece reprezenta o amenințare la adresa securității statului. Acum liderul separatist Krasnoselski nu vorbește de „gaz umanitar” rusesc, ci mulțumește Rusiei pentru un „credit pentru gaz”, dar fără a deschide parantezele. Conform informațiilor deținute de DW, ar fi vorba de un „ajutor” rusesc în valoare de 50 de milioane de dolari pentru achiziția de gaze.

Rusia și administrația separatistă au identificat schema prin care gazul să ajungă în Transnistria - una cu firme din Dubai și Ungaria prin care Transnistria își va asigura necesarul de gaze. Deși are toate pârghiile pentru a o bloca, Guvernul moldovean a anunțat că acceptă schema separatiștilor („pentru a nu lăsa oamenii din Transnistria să înghețe”), dar pune mai multe condiții Tiraspolului.

Mai exact, potrivit premierului moldovean, Dorin Recean, compania din Ungaria „MET Gas and Energy Marketing AG” va fi plătită de „JNX General Trading L.L.C” din Dubai ca să aducă gaz pentru Transnistria la frontiera cu Republica Moldova. Guvernul de la Chișinău dă asigurări că ambele companii au fost verificate. „MET Gas and Energy Marketing AG” este trader de gaze naturale pe piața europeană. În raport cu „JNX General Trading L.L.C” nu au fost identificate neconformități în ceea ce privește legislația națională și internațională. De asemenea, Guvernul moldovean a ținut să precizeze că „în spatele celor două companii nu au fost identificați cetățeni moldoveni” (oligarhi moldoveni fugari cu interese politice – n.n.). În plus, Tiraspol va trebui să achite în avans costurile de tranzit pentru gazul transportat de la frontiera cu Republica Moldova spre regiune în baza unui acord între Moldovagaz și Tiraspoltransgaz. Plata pentru tranzit se va face, conform contractului, în lei moldovenești.

Conform informațiilor apărute luni în presa de la Chișinău, compania din Ungaria ar fi controlată de milionarul Benjamin Lakatos, cu afaceri și în România. În 2023, compania a avut o cifră de afaceri de 41 de miliarde de euro.

Una din condițiile Chișinăului - eliberarea imediată a deținuților politici

Deocamdată autoritățile moldovene nu au comunicat cum va fi verificată proveniența banilor cu care compania din Dubai va plăti pentru gazul ce urmează să ajungă de joi, 13 februarie, în Transnistria. O minimă suspiciune că banii ar proveni din Rusia (inclusiv sub formă de „credit” sau „ajutor” rusesc) ar fi suficientă pentru ca tranzacția să fie blocată în baza sancțiunilor internaționale impuse Rusiei.

Pentru ca schema separatiștilor să nu fie blocată de Chișinău, Guvernul moldovean a pus câteva condiții: eliberarea deținuților politici din pușcăriile separatiștilor, rezolvarea problemelor liceului românesc din Râbnița (regimul separatist impune tarife exagerate), păstrarea televiziunii publice moldovenești în rețelele de cablu din Transnistria, scoaterea posturilor de control instalate de regimul separatist în 2022 (este vorba de 33 de posturi dintre care 11 sunt încă active). Administrația separatistă trebuie să îndeplinească aceste condiții rapid.

Deși Guvernul moldovean susține că soluția pentru care a optat regimul de la Tiraspol „nu este una potrivită, pentru că ține în continuare ostatici locuitorii de pe malul stâng al Nistrului”, Comisia pentru Situații Excepționale de la Chișinău a permis luni tranzitarea gazului de la frontiera Republicii Moldova către regiunea transnistreană în baza unui contract semnat de Moldovagaz cu un trader european, cu plata în avans. Astfel, începând cu data de 13 februarie, Transnistria ar urma să primească, prin schema din Dubai și Ungaria, câte 3 milioane de metri cubi de gaz zilnic. Schema este valabilă doar pentru următoarele 16 zile. Cum va fi livrat gazul în Transnistria din 1 martie 2025, deocamdată nu se știe. Cert este că, dacă livrările de gaze vor depăși 3 milioane metri cubi pe zi și vor începe să funcționeze companiile industriale mari din Transnistria, Guvernul de la Chișinău va recurge la impozitarea tuturor tranzacțiilor companiilor transnistrene. Măsura este necesară pentru a proteja businessul de pe malul drept al Nistrului (Chișinăul) de concurența neloială – companiile din Transnistria fiind scutite de plăți fiscale de către Chișinău în baza unor prevederi introduse în legislație încă de guvernarea comunistă. În plus, în pofida crizei, acestea achită în continuare prețuri simbolice pentru resursele energetice în comparație cu firmele moldovenești.

Chișinăul are nevoie de un răgaz de câteva luni pentru a se decupla de Cuciurgan

Tot luni, 10 februarie, Comisia pentru Situații Excepționale de la Chișinău a decis ca, pentru 11 și 12 februarie, Moldovagaz să vândă 2 milioane de metri cubi de gaz către Tiraspoltransgaz (Transnistria) și să-i împrumute alte 3 milioane de metri cubi, care trebuie întoarse de Tiraspol până pe 31 martie.

Gestul salvator al Chișinăului în raport cu regimul separatist de la Tiraspol este criticat dur de politicienii pro-europeni de opoziție din Moldova în condițiile în care Tiraspolul a refuzat oferta de 60 de milioane de euro a UE condiționată prin democratizarea regiunii. În schimb, Chișinăul a acceptat, în mod suspect (dar condiționat), o schemă netransparentă de scurtă durată, care îi permite regimului separatist pro-rus să rămână pe linia de plutire până la începutul primăverii.

Nu se știe cu certitudine ce a determinat Chișinăul să accepte această schemă a regimului separatist. Explicații ar putea fi cel puțin trei. Prima: liniile prin care Chișinăul importă astăzi peste 60% din energia electrică din România trec mai întâi prin nodul energetic al Centralei de la Cuciurgan controlată de Rusia și regimul separatist. Prin urmare, separatiștii pot lăsa Moldova fără curent într-o secundă, printr-o simplă mișcare de întrerupător. Asta în condițiile în care 2025 este an electoral în Moldova. Chișinăul are nevoie de un răgaz (până în luna septembrie 2025) pentru ca legătura directă cu România prin linia de 400 kV Isaccea-Vulcănești-Chișinău să devină funcțională. Se lucrează în ritm alert la această linie electrică.

A doua explicație ar fi una umanitară și ea vizează deținuții politici care zac în pușcăriile din Tiraspol. Potrivit avocaților, unii dintre aceștia, în detenție, au rămas fără un rinichi. Așa s-ar explica faptul că Chișinăul a condiționat expres acceptarea schemei separatiste cu gaz prin eliberarea deținuților politici. A treia explicație ar viza imposibilitatea Chișinăului de a gestiona, mai ales în an electoral, șocurile economice pe care le-ar genera o criză umanitară de proporții în stânga Nistrului. Aceasta ar afecta extrem de mult sistemele de asigurări sociale gestionate de Guvernul de la Chișinău. În plus, lăsarea Transnistriei fără gaz prin blocaje impuse de Chișinău ar fi exact ceea ce își dorește Rusia, care urmărește deturnarea responsabilității  pentru criza pe care ea a generat-o prin sistarea livrărilor de gaze către Transnistria pe 1 ianuarie 2025. Ținta Kremlinului este destabilizarea întregii Moldove în ajunul alegerilor parlamentare din 2025 și propulsarea în legislativ a unei majorități obediente, care să blocheze aderarea țării la UE.