Franţa se joacă cu focul: guvern pe făraș?

Nu se îndoieşte mai nimeni că premierul François Bayrou va fi trântit luni, 8 septembrie, când va avea loc un vot de încredere în Parlament. Aceasta fiindcă planurile sale de aducere sub control a datoriilor statului prin tăieri la buget nu întrunesc majoritatea.

Şi nu se ştie ce va urma. Vor avea loc alegeri anticipate aşa cum cere formaţiunea de dreapta Rassemblement National? Va numi preşedintele Emmanuel Macron un nou guvern minoritar?

În privinţa urmărilor economice este vorba de bani şi de datoriile gigantice ale statului francez. Niciun stat din UE nu este atât de supraîndatorat în cifre absolute ca Franţa. Datoriile au ajuns să însumeze 3,35 de bilioane de euro, adică 114 la sută din Produsul Intern Brut (PIB) al ţării. Şi datoria creşte în continuare. Potrivit experţilor, ea va ajunge până în 2030 la peste 125 la sută din PIB.

Locul întâi în UE

Şi deficitul bugetar al Franţei, de 5,4 - 5,8% din PIB, se numără printre cele mai mari la nivelul UE. Pentru a ajunge la nivelul maxim de 3%, stabilit prin acordurile europene, Parisul ar trebui să facă economii drastice. Şi fiindcă asta nu se poate impune la nivel politic, pieţele financiare reacţionează cu taxe suplimentare de risc impuse noilor credite ale statului francez. Germania, de pildă, plăteşte în prezent pentru un credit pe o perioadă de zece ani dobânzi de 2,7 la sută, dar Franţa plăteşte 3,5 la sută.

Este ameninţată moneda euro dacă economia Franţei, clasată pe locul doi în UE după Germania, scapă de sub control? "Da, îngrijorarea este justificată, fiindcă zona euro nu este stabilă în acest punct", a declarat pentru DW Friedrich Heinemann, economist în cadrul Centrului Leibniz pentru Cercetări Economice Europene (ZEW) de la Mannheim.

Şi numeroase alte state fac datorii uriaşe şi trebuie să-şi procure miliarde de pe pieţele de capital. În această toamnă mari puteri economice cum sunt Germania, Japonia şi SUA vor arunca obligaţiuni de stat pe piaţă şi acesta este şi motivul pentru care pieţele de capital sunt atât de nervoase.

"Faptul că pieţele de capital nu au devenit şi mai nervoase şi nu impun dobânzi şi mai ridicate împrumuturilor din Franţa se datorează în primul rând speranţei că Banca Centrală Europeană (BCE) va interveni şi va cumpăra în cele din urmă obligaţiuni ale statului francez pentru a stabiliza situaţia", a explicat Heinemann. "Dar speranţa s-ar putea dovedi zadarnică, fiindcă BCE trebuie să fie atentă să nu-şi piardă în context credibilitatea". 

Problema nu este nouă în Franţa: mereu când sunt necesare măsuri de austeritate sau reforme partidele de stânga şi de dreapta îşi mobilizează electoratul pe baricade. Sindicatele au chemat deja la grevă generală pe data de 10 septembrie, la două zile după votul de încredere din Parlament.

Asta aminteşte de "Vestele Galbene" care au paralizat Franţa în toamna anului 2018. Pe atunci protestul lor a fost generat de scumpirea impozitului pe carburanţi, prin care preşedintele Macron voia să finanţeze tranziţia către energia verde.

Comisia Europeană şi BCE se află la ananghie

"Comisia Europeană este coresponsabilă pentru apariţia acestei probleme. În cazul Franţei a închis câte un ochi, câteodată i-a închis pe amândoi. Au fost compromisuri politice de teamă că în caz contrar populiştii se vor întări", a subliniat economistul Heinemann.

Deja de pe acum Franţa plăteşte anual 67 de miliarde de euro doar pe dobânzi. Sunt bani care lipsesc în altă parte. În plus, ţara s-a obligat faţă de UE să-şi reducă treptat deficitul bugetar. Această obligaţie şi-a asumat-o François Bayrou, premierul de până acum, care guvernează fără majoritate în legislativ.

Sunt necesare reforme

Franţa are nevoie ca şi Germania de reforme în sistemele de ajutor social şi trebuie să-şi reducă cheltuielile publice. Alternativa ar fi majorarea impozitelor, într-o ţară în care cetăţenii şi întreprinderile plătesc oricum impozite foarte mari.

Heinemann se îndoieşte că partidele din Franţa ar putea ajunge la un consens în vederea reducerii datoriilor şi a cheltuielilor publice. "Nu văd această posibilitate, fiindcă populiştii de stânga şi de dreapta câştigă, în timp ce formaţiunile de centru devin tot mai slabe. De aceea în cazul Franţei sunt pesimist şi nu văd nicio soluţie", a afirmat el.

Andrew Kenningham, economist-şef pentru Europa în cadrul institutului de analiză Capital Economics de la Londra, consideră că riscurile sunt încă moderate pentru pieţele financiare. "Deocamdată problemele par să se rezume în mare parte la Franţa, cu condiţia ca problema franceză să nu devină prea mare".

Totuşi, există scenarii plauzibile în care criza din Franţa se va agrava. Prin asta creşte riscul unei extinderi a crizei. "Nu trebuie uitat că Franţa este a doua economie din zona euro şi are legături comerciale şi financiare importante cu vecinii săi, iar la nivel politic este un lider al UE", a evidenţiat Kenningham. O criză în Franţa ar putea plasa sub semnul întrebării viabilitatea întregului "proiect european".

"Nu credem că o criză de asemenea proporţii e de aşteptat în termen de un an sau doi. Dar dacă s-ar ajunge la asta, pericolul contagierii ar fi un risc şi mai mare. Un risc căruia BCE va fi constrânsă să-i facă faţă".

Primejdia unui război comercial cu SUA

Criza din Franţa izbucneşte într-un moment foarte nepotrivit, fiindcă negocierile comerciale cu SUA nu s-au încheiat. De exemplu încă nu s-a stabilit cum vor fi taxate concernele tehnologice americane în state membre cum este şi Franţa. Momentul este nepotrivit mai ales pentru UE, slăbită şi ea prin criza din Franţa, o ţară devenită practic neguvernabilă.

"Franţa are oricum tendinţe protecţioniste, atât la stânga cât şi la dreapta spectrului politic. Acolo mulţi sunt de acord cu politica comercială a preşedintelui Trump", subliniază Heinemann. Acolo mulţi se gândesc: avem nevoie de mai mult protecţionism, de taxe vamale mai mari, ar trebui să baricadăm mai bine piaţa europeană şi Franţa, a adăugat el.

În opinia lui Heinemann, există numeroşi trumpişti în Franţa, mai ales în partidele de stânga şi de dreapta. "Aceştia pot spori presiunile la adresa Comisiei Europene să reacţioneze la tarifele lui Trump cu tarife europene. Aceasta sporeşte riscul unui veritabil război comercial", a avertizat economistul de la Mannheim.