Opinie: Femeile, inegalitățile și efectul Tate

În România, femeile câștigă mai puțin decât bărbații, cu toate că adesea muncesc mai mult. Într-o analiză dată publicității ieri de compania de audit Price Waterhouse Cooper (PwC) se arată că România face progrese de la an la an pentru reducerea inegalităților între femei și bărbați pe piața muncii, dar că decalajul salarial s-a menținut la peste 20%. Altfel spus, la muncă egală, femeile câștigă în România cu 20% mai puțin decât bărbații. Studiul Gender Pay Gap făcut de PwC arată o scădere ușoară a acestei inegalități, fiindcă diferența era în 2023 de 21,6%, iar în 2022 de 23,3%. Decalajul este calculat ca raport între salariul mediu al bărbaților și cel al femeilor.

Directiva privind transparența salarială impusă în statele Uniunii Europene arată în România o sub-reprezentare a femeilor în profesii sau posturi bine plătite, ca efect al practicilor de resurse umane, dar și al unor reflexe sociale care arată o rată mult mai mare de inactivitate pe piața muncii în rândul femeilor, orientarea de la vârste fragede către anumite profesii, ponderea mult mai mare a muncii casnice, neremunerate, precum și deja cunoscuta ”penalitate” a maternității care presupune un pas în spate în evoluția profesională. Potrivit Directivei, companiile vor fi obligate să raporteze aspecte legate de salarizarea echitabilă, și să ia măsuri pentru reducerea decalajelor. Această măsură legislativă impusă de Bruxelles cere o limită de maximum 5% pentru diferențele salariale nejustificate. 

Potrivit cercetării PwC, femeile tind să ocupe locuri de muncă mai slab plătite decât bărbații, adesea din cauza prejudecăților angajatorului, bărbații primesc bonusuri cu 19% mai mari decât femeile. Cele mai mari diferențe salariale se înregistrează în sectorul bancar (30,18%), în cel farmaceutic (16,11%) iar cele mai mici la nivel de top management, de 5,76%. Discrepanțele cresc odată cu vârsta. Cu cât o femeie este mai în vârstă cu atât își găsește mai greu de lucru și e plătită mai puțin. 

Potrivit indicelui Women in Work (WiW Index), realizat de PwC în 33 de state membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) cele mai mici diferențe între remunerarea muncii femeilor față de bărbați sunt în Islanda, doar 2,9% și Noua Zeelandă 4,2%. În OECD media discrepanței salariale se menține la 13%.

În România, inegalitățile de pe piața muncii reflectă pe orizontală dezinteresul statului de a oferi șanse egale, iar pe verticală e doar oglinda unei societăți în care violența în familie nu scade, în care 1 din 4 români este de acord ca bărbatul să nu-și lase partenera să-și folosească banii cum dorește, ca o femeie să nu poată ieși în oraș neînsoțită sau ca unei femei să i se interzică de către partener să aibă un grup de prieteni. În mod surprinzător 25% dintre români consideră acceptabil ca o femeie să fie violată după ce a acceptat să meargă acasă la un bărbat (cercetare Filia, 2023).

Aceste date scot în evidență gradul de acceptare a violenței în România. Unul dintre efecte este că România rămâne pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul mamelor minore. Aproximativ 45% dintre fetele sub 15 ani devenite mame în statele UE și  30% din mamele minore (sub 18 ani) din UE provin din România, iar unul din zece nou-născuți din România are o mamă adolescentă (studiu Salvați Copiii, 2024). În 21% dintre aceste cazuri vârsta tatălui este între 20 și 44 de ani, iar în 53% dintre aceste cazuri vârsta tatălui este nedeclarată. 

Frații Tate au profitat de această nemișcare a societății, care nu-i pedepsește pe violatori, care nu le protejează pe victime și unde polițiștii pot deveni complici cu făptaşii.

Frații Tate au avut de altfel asociată o fostă polițistă, Luana Radu, în afacerile lor murdare cu femei sechestrate, violate și obligate la prostituție digitală. Și când una dintre fete a fugit la poliție să se plângă, polițistul din Voluntari i-a spus că a fost coleg cu Luana și a sfătuit-o să renunțe la plângere. De fapt polițiștii din zonă știau ce se întâmplă, dar închideau ochii. Ancheta a început după un telefon la Ambasada SUA, alertată de un cetățean american care s-a plâns că o prietenă de-a lui fusese sechestrată într-o casă din Voluntari. Poate fără acest telefon dat la conducerea poliției, frații continuau să adune victime, să le umilească, să le violeze și să le țină într-o formă de sclavie greu de imaginat. Poate că ar fi continuat să predea lecțiile lor online despre „Cum să fii bărbat autentic” sau despre „Masculinitatea vie”, ar fi postat sfaturi despre cum să te porți mai rău cu femeile, cum să găsești o virgină și ce să faci cu ea. Autoritățile române nu s-au dezmințit însă, i-au lăsat să plece din țară deși sunt acuzați de fapte cumplite: constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane în formă continuată şi viol în formă continuată.