Fact Checking: Dezinformări despre migranții din Germania

Pe 23 februarie 2025 vor avea loc în Germania alegeri parlamentare anticipate. Campania electorală este în plină desfășurare. Se discută mult, în special despre tema migrației, nu doar în viața de zi cu zi sau în studiourile televiziunilor, ci și pe rețelele de socializare. Nu toate afirmațiile vehiculate corespund însă realității. Echipa DW Fact Check a analizat mai atent două declarații pe Platforma X.  

Afirmația 1: ”În Germania trăiesc aproape 900.000 de solicitanți de azil respinși, între care 304.000 au fost obligați de instanță să părăsească țara – dar aceștia continuă să primească sprijin. În cazul în care vă întrebați încă o dată pe ce cheltuiește Germania atât de mulți bani”. 

Postarea de pe rețeaua X, vizualizată de peste 255.000 de ori, a fost publicată la mijlocul lunii ianuarie de către deputata neafiliată Joana Cotar. Născută Ioana Tamaș, la Pitești, aceasta a fost membră a Alternativei pentru Germania (AfD), partidul de dreapta radicală pe ale cărui liste a și intrat în Bundestag (după ce a candidat și a obținut diverse funcții sau mandate, în ultimul deceniu). A ieșit din AfD în noiembrie 2022 invocând ”prea multe linii roșii depășite”, printre care simpatia față de ”regimurile dictatoriale și inumane din Rusia, China și Iran”, ”oportunism și bullying în lupta pentru funcții și mandate” sau ”construirea unor rețele corupte în partid”.  

Verificarea faptelor DW: înșelător  

Este adevărat că aproape 900.000 de solicitanți de azil respinși locuiesc încă în Germania. Totuși, numărul vehiculat al solicitanților de azil respinși și obligați să părăsească țara este prea mare.  

La 31 decembrie 2024 erau înregistrate 202.880 de persoane care trebuie să părăsească Germania și locuiesc încă aici. Ministerul federal de Interne a confirmat acest lucru la solicitarea Deutsche Welle. Sunt obligați să părăsească țara atât solicitanții de azil respinși cât și persoanele ale căror vize au expirat. La cererea unor membri ai Bundestagului, Guvernul a informat că numărul total al celor dintâi era la 30 iunie 2024 de 128.355, și nu de 304.000, cum susține Joana Cotar pe rețeaua X.  

Cu toate acestea, nu toți cei obligați să părăsească țara pot fi efectiv deportați, în conformitate cu legislația germană. Potrivit cifrelor guvernului federal, în jur de 86% dintre cei obligați să părăsească țara au șederea tolerată, conform legii rezidenței, și deci nu pot fi deportați. Nu au acte de ieșire sau suferă de vreo boală, de exemplu.  

Numărul solicitanților de azil respinși fără toleranță, obligați să părăsească imediat țara și care ar putea fi deportați imediat este de aproximativ 17.583 (conform statisticilor din 30 iunie 2024). 

Afirmația 2: ”Doar 0,5% dintre #sirieni au dreptul la azil: Deportați constant falșii refugiați! Noile cifre resping basmul partidelor consacrate, conform căruia la noi ar fi venit doar refugiați din Siria. #AfD”. 

Postarea a apărut pe contul oficial de pe rețeaua X al partidului AfD. Relatarea atașată printr-un link ce duce pe site-ul formațiunii politice susține că ministrul german de Interne Nancy Faeser (SPD) ar fi declarat că din 974.136 de sirieni care trăiesc în Germania, doar 5.090 ar fi eligibili pentru azil.  

Verificarea faptelor DW: înșelător  

Este corect că puțin peste 5000 de sirieni au primit statut de azil complet în Germania, adică aproximativ 0,5% din cei aproape 975.000 de cetățeni sirieni care, potrivit Ministerului federal de Interne, locuiau aici la 31 octombrie 2024. Ce omite postarea să spună, motiv pentru care este înșelătoare, este că statutul sirienilor din Germania este complex iar sute de mii au primit protecție în diferite categorii.  

Sophie Meiners, cercetător asociat la Consiliul German pentru Relații Externe, a declarat într-un interviu acordat DW, că afirmația AfD ”este greșită și înșelătoare, deoarece ignoră faptul că dreptul la azil este doar o mică parte din opțiunile de protecție disponibile în Germania iar Siria este una dintre țările față de care se aplică cea mai mare rată de protecție”. Potrivit Oficiului Federal de Statistică, aproape 88% dintre sirienii care caută protecție aveau acest statut recunoscut la sfârșitul anului 2023.  

În Germania există patru tipuri de protecție: legea azilului, protecția refugiaților, protecția subsidiară și interzicerea deportării, a explicat pentru DW Lena Treß, purtătoarea de cuvânt a Oficiului Federal pentru Migrație și Refugiați: ”Majoritatea solicitanților de azil din Siria se bucură de protecție subsidiară”. Potrivit Ministerului federal de Interne, în această categorie intrau, la 31 octombrie 2024, peste 330.000 de sirieni.  

Protecția subsidiară se orientează către persoane care nu beneficiază de protecție pentru refugiați și nici de drept la azil dar care au suferit anterior amenințări cu vătămări grave în țara lor de origine. De exemplu, sentințe de pedeapsă cu moartea, tortură sau amenințări cu violență arbitrară în cazul unui conflict armat.  

Sub regimul lui Bashar al-Assad, oamenii din Siria s-au confruntat cu amenințări precum tortura, tratamente inumane și chiar pedeapsa cu moartea. Mulți nu au avut altceva de ales decât să fugă din țară.   

De la căderea lui Assad, la sfârșitul anului trecut, în Germania s-a discutat îndelung despre cum trebuie tratați refugiații sirieni. Subiectul a devenit, pentru mai multe partide, și temă centrală în campania electorală. Încă nu este clar cum vor să guverneze Siria în viitor noii conducători de la Damasc. Un nou plan al ministrului de Interne Faeser prevede că unii dintre refugiații sirieni trebuie să se întoarcă, în anumite condiții, în țara lor.  

Au colaborat la acest articol: Dr. Ruba Khouzam, Daniel Ebertz, Björn Kietzmann și Cristian Ștefănescu.