Fact check: Adoptarea euro nu va afecta banii bulgarilor

Bulgaria este în ultima fază a aderării la zona euro, uniunea monetară din care fac parte în prezent 20 de ţări din UE. Coaliţia de guvernare de la Sofia a precizat că adoptarea monedei euro este o prioritate de top care ar urma să devină realitate la 1 ianuarie 2026.  

Între timp, partide pro-ruse şi populari actori pro-Kremlin militează activ şi uneori chiar agresiv împotriva acestei decizii.

La afârşitul lui februarie, susţinătorii şi membrii partidului pro-rus Vazrazhdane (Renaşterea) au vandalizat sediul Comisiei Europene de la Sofia.  

În timp ce posibilitatea aderării Bulgariei la euro se apropie tot mai mult de a deveni realitate, campaniile de dezinformare au devenit la rândul lor tot mai numeroase.  

Departamentul DW de Verificarea Faptelor (DW Fact check) şi redacţia DW în limba bulgară au analizat câteva din afirmaţiile devenite virale. 

Va 'fura' Comisia Europeană banii oamenilor?

Afirmaţie: Rada Laykova, membră în Parlamentul European din partea formaţiunii Vazrazhdane, a spus într-un video postat pe TikTok că "va fi un termen limită până la care oamenii trebuie să-şi cheltuiască banii", după care Comisia Europeană va fura economiile oamenilor.  

DW Fact check: Fals 

Versiunea lungă a interviului, de pe canalul de YouTube al cunoscutului comentator pro-rus Martin Karbovski, are aproape 80.000 de vizualizări, în timp ce o altă versiune scurtă are 1,8 milioane de vizualizări pe pagina sa de Facebook. Afirmațiile doamnei Laykova au mai fost răspândite de numeroase ori pe alte canale pe lângă cele oficiale ale lui Karbovski. 

În interviu, Laykova a sugerat (21:42-23:16) că economiile oamenilor și fondurile de pensii ar urma să fie folosite pentru proiecte militare. Ea a adăugat că "se discută activ" ca UE să confiște economiile, pensiile și salariile oamenilor, dacă aceștia nu cheltuie banii într-un anumit interval de timp.  

Economiile private sunt însă protejate în UE. Există reglementări prin care oamenii sunt compensați în cazul în care băncile în care își țin banii ar da faliment. Există situații specifice în care autoritățile pot obține informații privind conturi bancare private, de exemplu atunci când împotriva titularului de cont ar exista proceduri juridice pentru fapte penale.  

Alegația cum că UE ar putea "fura" banii oamenilor a fost răspândită și în alte țări, după cum a explicat recent departamentul DW de verificare a informațiilor. 

Afirmațiile false rostite de Laykova provin dintr-o combinație de două evenimente recente de la Bruxelles. Mai întâi, UE a anunțat că va investi 800 de miliarde de euro în reînarmare, confruntată cu noile amenințări rusești și cu incertitudinea politicii externe americane.  

Separat, Comisia Europeană a adoptat în martie strategia sa privind Uniunea Economiilor și Investițiilor (SIU). Prin SIU, UE vrea să faciliteze investițiile cetățenilor comunitari, prin armonizarea legislației și oportunități comune.

Cele două evenimente nu au legătură unul cu celălalt, dar actorii anti-UE din Bulgaria vor să creeze impresia că ar fi aşa.  

O linie narativă legată de moneda euro digitală

Laykova se folosește de un element suplimentar pentru a spori temerile populației în acest sens: crearea monedei euro digitale. Ea a spus că presupusele discuții din cadrul autorităților comunitare privind confiscarea economiilor private ar fi legate de crearea monedei euro digitale.  

UE a descris acest proiect drept o formă digitală de bani lichizi care ar spori modalitățile de plată disponibile. Banca Centrală Europeană (BCE) garantează că fondurile digitale pot fi schimbate oricând la paritate cu euro în cash.

Dar în Bulgaria circulă linia narativă potrivit căreia moneda euro digitală ar fi o amenințare la adresa securității și libertății cetățenilor. Iar pentru că BCE a anunțat că pregătirile pentru euro digital ar urma să se finalizeze până în octombrie 2025, Laykova a afirmat că, dacă Bulgaria intră în zona euro, va "adera automat şi la euro digital". 

Iar banii digitali ar fi programaţi pentru a fi cheltuiţi într-un anumit context. "Este vorba despre control, despre unde şi când şi pentru ce să ne cheltuim banii", a adăugat Laykova.

Ideea că banii digitali ar fi programaţi sugerează că aceste fonduri ar putea fi cheltuite doar pe anumite produse, în anumite locuri, la un moment anumit - ca voucherele alimentare cu termen de expirare.

Este o idee care contrazice principiul pe baza căruia va fi construită moneda euro digitală - faptul că se poate schimba oricând în fonduri lichide. 

Îşi vor pierde bulgarii aproape toate economiile?

Afirmaţie: "Dacă, Doamne fereşte, vom intra în zona euro, va exista o rată de schimb diferită de cea fixă actuală de 1,95583 leva pentru 1 euro", susţine Kostadin Kostadinov, liderul partidului bulgar pro-rus Vazrazhdane.

Potrivit acestuia, acest lucru va determinarea pierderea economiilor populaţiei, deoarece noua rată de schimb ar urma să fie mai puţin profitabilă în momentul adoptării monedei euro.

Materialul video în care el face aceste afirmaţii are aproape 600.000 de vizualizări pe Facebook şi mai multe pe alte platforme, ca YouTube şi TikTok. 

DW Fact check: Fals 

Cursul de schimb al levei bulgare faţă de euro este fix conform unui consiliu valutar stabilit în 1997, când leva a fost mai întâi legată de marca germană şi mai apoi de euro, după ce Germania a adoptat moneda unică.

Consiliul a fost creat pentru a combate criza financiară şi hiperinflaţia din Bulgaria de la sfârşitul anilor 90'. Conform deciziei de atunci, rata de schimb a fost stabilită la 1,95583 leva pentru 1 euro.  

În octombrie 2022, parlamentul bulgar a adoptat legea de aderare la zona euro. Aceasta prevde că Bulgaria va adera la unitatea monetară doar la cursul de schimb de 1,95583.

O nouă lege din 2024 stipulează că rata de schimb va rămâne obligatoriu cea oficială, fiind fixată irevocabil. Chiar dacă, teoretic, tratatul UE stabileşte că membrii zonei euro sunt cei care decid rata de schimb la care aderă un membru nou, parlamentul de la Sofia a stabilit că ţara va adera la euro doar la rata de schimb precizată, în caz contrar aderarea urmând să nu aibă loc. Din această cauză, rata de schimb este clară şi nu este nici măcar luată în discuţie.  

Există deja un precedent în acest sens. Înaintea Bulgariei, alte ţări au adoptat moneda unică după ce moneda lor naţională fusese legată de euro de un consiliu valutar: este vorba de ţările baltice Estonia, Letonia şi Lituania, care şi-au păstrat ratele de schimb fixe la aderarea la uniunea monetară.  

De ce sunt atât de populare aceste alegaţii în Bulgariа 

Capacitatea scăzută de utilizare a mass-media ar fi unul din motivele pentru care aceste afirmaţii false ar fi atât de populare în Bulgaria, arată Ralitsa Kovacheva, cercetătoare în domeniul dezinformării și profesor de jurnalism la Universitatea Sofia. 

Doar 31% din populaţie ar avea cunoştinţe digitale de bază, mult sub media de 54% din UE, potrivit sondajului Digital Decade Eurobarometer din 2023.

"Toate aceste lucruri îi sperie pe oameni şi de aceea sunt exploatate", explică Kovacheva. "Pe de altă parte, dezinformarea privind euro digital este promovată masiv de Kremlin", adaugă ea. 

Dezinformări despre zona euro ar fi parte importantă din retorica anti-UE și anti-Vest a actorilor pro-ruși din societatea bulgară.

"Analize" despre moneda digitală făcute de siteul rus de propagandă "Strategic Culture Fund" sunt preluate adesea de portaluri media bulgăreşti ca Pogled.info, după cum au arătat cercetările platformei de fact-checking Factcheck.bg.  

Textele sunt adesea traduse şi adaptate din materiale ale "Strategic Culture Foundation". Această fundaţie, un ziar online dirijat de Serviciul Rus de Informații Externe, a fost descris drept unul din stâlpii propagandei și dezinformării rusești de către Departamentul de Stat american. 

Campania de dezinformare împotriva zonei euro este puternic influențată de narativele rusești. Ideea este de a semăna neîncredere în societatea bulgară și de prezenta drept negativ orice este legat de Bruxelles. Iar moneda unică este o țintă facilă pentru aceste campanii.

"Orice atac potenţial împotriva 'elitelor europene', care ar încerca mereu să-i controleze și să-i jefuiască pe cetățeni, conform dezinformărilor, pică bine propagandei anti-UE", conchide experta Ralitsa Kovacheva.