Expert: "Rusia poartă în Ucraina un război de uzură"

DW: Domnule Reisner, zilele trecute au existat multe relatări potrivit cărora Rusia a reuşit să spargă frontul în regiunea Doneţk. Ce părere aveţi în această privinţă?

Markus Reisner: Trebuie să constatăm mai întâi că a apărut o breşă în poziţiile ucrainene de apărare. Această breşă a permis trupelor ruse să câştige teren, se estimează că până la 13 kilometri, dar încă nu se poate vorbi despre o aşa-numită spargere operativă a frontului.

Avem pentru moment o stare neclară, dar există limpede situaţia în care trupele ruse au avansat la nord de Pokrovsk şi nu numai. Dar este vorba mai ales de forţe concentrate în grupe mai mici, adesea compuse din până la 15 militari, fără tehnică grea de luptă.

Aceasta se datorează între altele faptului că Ucraina încearcă cu ajutorul masiv al dronelor să împiedice avansarea tehnicii grele. Acum totul depinde de capacitatea Ucrainei de a aduce rapid în zonă aşa-numitele rezerve operative, pentru a închide breşa şi poate chiar pentru a contraataca în profunzime şi a distruge agresorul.

Vorbiţi de rezerve ucrainene. Mulţi observatori susţin că lipseşte personalul. Sunteţi de acord cu asta?

Da, din păcate aceasta este situaţia. Anul trecut Rusia a recâştigat iniţiativa. De atunci ea aparţine Federaţiei Ruse. Ceea ce a fost posibil pentru partea rusă fiindcă a adus succesiv tot mai mult personal, echipament şi tehnică de luptă pe front.

Din punctul meu de vedere Ucraina ar fi trebuit să ia anul trecut o decizie: să-i mobilizeze pe cei cu vârste între 18 şi 25 de ani. Aceasta este o decizie politică foarte dificilă, ale cărei consecinţe sunt foarte ample. Dar vedem că Ucraina ar avea acum nevoie tocmai de aceşti soldaţi.

Până unde ar putea înainta trupele ruse dacă breşa nu va putea fi închisă?

Conducerea operativă rusă a misiunii de luptă pare distribuită pe trei segmente de front: avem aşa-numitul segment nordic, spaţiul dintre Sumâi şi Harkov. Segmentul median este spaţiul dintre Kupiansk şi până în jos la Zaporojie. În fine, există segmentul sudic de la Zaporojie la Herson.

În timp ce ruşii încearcă cu atacurile lor din nord şi din sud să atragă în luptă forţe ucrainene şi să le scoată din dispozitiv, grosul eforturilor ruseşti s-a concentrat şi se concentrează pe segmentul de mijloc. Acolo există cinci focare: Kupiansk, Siversk, Kostiantinivka, Pokrovsk şi Novopavlivka. Acestea sunt oraşele care aparent par a fi în curs de încercuire. 

Ce face Rusia aici? Aplică exact aceeaşi tactică pe care am putut-o constata în ultimele luni, de exemplu în cursul operaţiunii ucrainene în regiunea Kursk: încearcă, prin folosirea în profunzime a dronelor, să-şi sprijine agresiunea astfel încât logistica ucrainenilor să fie întreruptă. În acest mod se ajunge în situaţia în care oraşele respective nu mai pot fi apărate.

În segmentul median există câteva noduri de infrastructură şi linii de transport care au rolul unor artere importante pentru logistica ucraineană. Rusia încearcă acum prin înaintarea trupelor sale să cucerească cât mai rapid posibil cât mai multe din aceste noduri sau linii de transport şi să le întrerupă, astfel încât unităţile ucrainene atacate să nu mai poată fi aprovizionate.

Dacă ne uităm la regiunea Donbas constatăm că atât Kramatorsk cât şi Sloviansk sunt două bastioane, un fel de oraşe întărite. Iar Rusia încearcă desigur acolo pe un areal larg să le încercuiască pentru a le cuceri. Va reuşi asta? Vom vedea. Dar aceasta este intenţia ruşilor, la care lucrează deja de anul trecut.

Ce pot face în această situaţie ţările care se află de partea Ucrainei?

A fost nevoie de ani întregi până când vestul a înţeles că Rusia încearcă aici să frângă profunzimea strategică a Ucrainei. Este important de înţeles că este vorba de un război de uzură. Mulţi dintre noi nu-şi pot închipui ce înseamnă a purta un război de uzură. Este vorba nu atât de spaţiu cât de resurse. Şi cel care are mai multe resurse, care are mai multă forţă, acela izbândeşte în cele din urmă.

La nivel tactic ruşii s-au tot adaptat în ultimii ani şi în ultimele luni şi multe din tacticile lor au sens şi urmăresc o logică anume.

Este important să recunoaştem în sfârşit asta şi să luăm la cunoştinţă. Fiindcă doar atunci adversarul poate fi combătut aşa cum este necesar. Nu are rost să ameliorăm din vorbe situaţia fiindcă o astfel de abordare nu este în avantajul propriilor forţe.

Din punctul meu de vedere spargerea frontului s-a datorat între altele faptului că, timp de luni de zile, nu s-a dorit acceptarea realităţii şi exact asta se răzbună acum.

Colonelul Dr. Markus Reisner este ofiţer de Stat Major al armatei federale austriece. Din martie 2024 este directorul Institutului pentru Formarea Ofiţerilor din cadrul Academiei Militare Tereziene de lângă Viena.

Interviul a fost realizat de Alyona Zhuravlyova