Europenii au propria viziune privind Ucraina

“Rămânem fideli principiului că frontierele internaționale nu pot fi modificate prin forță”, se afirmă într-o declarație comună a Franței, Italiei, Germaniei, Poloniei, Regatului Unit, Finlandei și Comisiei Europene. Actuala linie de front ar trebui să servească drept punct de plecare pentru discuții, subliniază semnatarii. 

Potrivit acestora, negocierile sunt utile doar “în cadrul unui armistițiu sau al unei reduceri a ostilităților”. De asemenea “sunt necesare garanții solide de securitate pentru ca Ucraina să își poată apăra în mod eficient suveranitatea”. Nu există declarații concrete cu privire la o eventuală aderare la NATO sau la rolul SUA în aceste garanții.

Solicitare de sporire a presiunii asupra Rusiei

Statele europene cer intensificarea semnificativă a presiunii asupra Moscovei. 

“Doar o abordare care combină diplomația activă, sprijinul pentru Ucraina și presiunea asupra Federației Ruse poate avea succes”, atrag atenţia țările europene. Ele asigură Kievul de sprijin militar și financiar suplimentar.

Se va colabora strâns cu liderul american Donald Trump, precum și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu poporul ucrainean. Pacea, spun europenii, nu poate fi decisă decât împreună cu Ucraina, “aceasta având libertatea de a decide asupra propriului destin”.

Reprezentanți de rang înalt ai administrației și consilieri de securitate din SUA, Ucraina și mai multe state europene, între care și vicepreședintele american JD Vance, s-au reunit sâmbătă în Marea Britanie. Nu au fost oferite multe detalii despre conținutul acestor discuții, pe care președintele Zelenski le-a descris ca fiind constructive. 

“Calea către pace pentru Ucraina trebuie stabilită împreună cu Ucraina”, a subliniat liderul ucrainean ulterior, într-un discurs video. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat pe rețeaua X că Europa trebuie să facă parte din soluție, în condițiile în care este vorba de propria sa securitate.

Rusia revendică estul Ucrainei și Crimeea

Trump intenționează să se întâlnească vineri cu Putin în Alaska, nefiind însă clar dacă va avea loc și o întrevedere între Putin și Zelenski. 

Președintele ucrainean a cerut în repetate rânduri o astfel de discuție. Trump a subliniat la rândul său necesitatea unor discuții directe la cel mai înalt nivel între Moscova și Kiev, afirmând recent că acestea nu sunt o condiție prealabilă pentru ca el însuși să se întâlnească cu Putin.

Șeful Kremlinului s-a arătat mai rezervat în privința unui eventual summit tripartit. El a declarat că, deși consideră posibilă o astfel de întâlnire, condițiile sunt încă departe de a fi îndeplinite.

Presa americană relatează că Putin ar fi cerut în prealabil ca Rusia să obțină controlul deplin asupra regiunilor Donețk și Lugansk din estul Ucrainei, ceea ce ar însemna cedarea unor orașe strategice importante pentru Ucraina.

Potrivit “Wall Street Journal”, el ar fi făcut această propunere în timpul unei vizite a negociatorului american Steve Witkoff la Moscova. În schimb, potrivit cotidianului “New York Times”, Putin ar fi dispus să accepte un armistițiu și înghețarea altor fronturi.

Kievul respinge categoric cedarea teritoriilor

Președintele american Donald Trump aducea recent în discuție un posibil “schimb de teritorii în beneficiul ambelor părți”, fără a oferi alte amănunte. Ucraina respinge categoric ca atare perspectiva. “Ucrainenii nu vor ceda țara lor ocupatorului”, a declarat Zelenski, amintind că legea fundamentală a țării sale nu permite cedarea de teritorii.

Putin vrea să legitimeze anexarea orașelor Herson, Zaporojie, Lugansk, Donețk și Crimeea, a avertizat Zelenski: “Nu vom permite această a doua încercare de divizare a Ucrainei”. Rusia controlează începând din 2014 părți din Donbass, iar după referendumurile fictive din 2022, Moscova le-a declarat teritoriu propriu.

În Lugansk, Ucraina mai controlează doar câțiva kilometri pătrați, iar în Donețk aproximativ un sfert din suprafață. O evacuare ar însemna abandonarea unor orașe importante din punct de vedere strategic, precum Sloviansk, Kramatorsk și Kostiantinivka, cu consecințe grave pentru capacitatea de apărare.

Presiune asupra Rusiei sau “America First”?

Întâlnirea din Alaska ar fi prima discuție directă între un președinte american în exercițiu și Putin, din ultimii patru ani. Sub Joe Biden, după invazia rusă, a domnit tăcerea, iar SUA a devenit principalul susținător al Kievului. 

La începutul celui de-al doilea mandat, Trump - care în campania electorală a anunțat în repetate rânduri că va pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore -, l-a scos pe Putin din izolarea diplomatică. 

În plan intern, republicanul a trezit așteptări mari cu promisiunea sa. În plus, mulți dintre susținătorii săi – între care și membri influenți ai Congresului – cer o politică strictă “America First” și resping în mare măsură sprijinul militar și financiar al SUA pentru alte țări.

În Alaska, fără participarea Ucrainei, este aproape imposibil să se ajungă la acorduri obligatorii. Un armistițiu, ori cedarea unor teritorii; necesită modificări constituționale, care nu pot fi adoptate nici de Zelenski, nici de parlament.

Trump are însă o influență considerabilă asupra Ucrainei, în special prin livrările de arme și informațiile serviciilor secrete, care sunt indispensabile pentru apărarea acestei țări. În martie, președintele american a suspendat temporar ajutorul militar american.