Europa ”tremură” de teama unui ”președinte MAGA” al României

Autoproclamatul ”trumpist” George Simion a terminat detașat pe primul loc primul tur al reluatelor alegeri prezidențiale din România. Candidatul formațiunii radicale de dreapta AUR își propune să schimbe Uniunea Europeană și să reducă sprijinul acordat Ucrainei de către România, scrie Süddeutsche Zeitung, într-o corespondență din București, după votul de duminică, 4 mai 2025, care l-a propulsat drept favorit pentru a deveni șef al statului pe ”un populist remarcat prin capacitatea de a capta emoțiile colective și de a le transforma în imagini memorabile”.

Ziarul apropiat cercurilor social-democrate germane observă o ”configurație electorală similară cu cea din scrutinul anulat” iar partidele aflate la guvernare ”au fost sancționate dur de electorat”. În cele din urmă, conchide cotidianul care apare la München, ”turul doi va reprezenta nu doar o alegere între doi candidați, ci și între două viziuni fundamentale despre România: una pro-occidentală și una anti-occidentală.

”Dezinformare, trucuri murdare”

”În fața lui tremură Europa” poate fi considerat titlul dimineții printre articolele care, în presa germană, se ocupă de rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale din România. A apărut în analiza portalului de știri t-online (parte a grupului media Ströer), care observă că perioada ce a premers scrutinului de duminică, 4 mai, ”a fost umbrită de campanii de dezinformare, trucuri murdare și acuzații”. Iar ”acum, în această țară membră a Uniunii Europene, un alt extremist de dreapta se află, din nou, în frunte”, după ”luni de zile într-o criză politică”.

Candidatul ultranaționalist George Simion, amintește site-ul citat, a devenit favorit în cursa prezidențială din România, înlocuindu-l pe Călin Georgescu, exclus din alegeri în urma suspiciunilor de ingerință rusă. Candidatul AUR promite să-l aducă la putere - printr-un referendum, prin alegeri anticipate sau prin constituirea unei noi coaliții parlamentare, condusă de fostul candidat eliminat.

În privința relațiilor cu Moscova, Simion pare ”mai puțin radical decât Georgescu”, care aproape că îl venera pe Vladimir Putin. Pe fondul furiei populare față de partidele tradiționale, Simion și-a construit imaginea publică printr-o retorică virulentă anti-Bruxelles și pro-Trump, propunându-se drept ”primul președinte MAGA al României”, referire la sloganul „Make America Great Again” al șefului Casei Albe.

Într-o recentă declarație a susținut că „problema nu este Rusia, ci Occidentul liberal”, astfel că ”victoria sa ar putea deveni o sursă de îngrijorare atât pentru NATO, cât și pentru UE, ca o nouă amenințare de destabilizare”, subliniază analiza apărută în cursul dimineții pe portalul t-online.

taz: ”Acuzații grave, manevre murdare”

În același registru al alegerilor desfășurate pe fondul unei crize prelungite relatează și cotidianul apropiat cercurilor ecologiste din Berlin, Die Tageszeitung. Preluând o analiză France Presse, taz constată părerile împărțite ale observatorilor politici: unii susțin că ”victoria liderului AUR în turul doi nu este deloc sigură”, în vreme ce ”alții atrag atenția asupra divizărilor din interiorul taberei pro-europene, după o campanie electorală marcată de acuzații grave și manevre murdare”.

”Mesajul central al campaniei lui Simion este apropierea sa de Georgescu”, pe care ”nu exclude să-l numească premier”, remarcă Berliner Zeitung, ziar centrist din capitala federală a Germaniei. Același cotidian scrisese, în săptămâna premergătoare alegerilor, că Simion ”îl iubește pe Trump, urăște elitele – și vrea să conducă România”.

FAZ: ”Speranțe înșelătoare” vs. ”parțial serviciile secrete”

Publicația preferată a votanților conservatori germani, Frankfurter Allgemeine Zeitung, scrie despre efectul Georgescu de care Simion a profitat. În zilele ce urmează ”se va specula intens dacă și cum va reuși Nicușor Dan să recupereze diferența”, lucru de dorit atât pentru România, cât și pentru Uniunea Europeană, deoarece, sub o președinție Simion, ”acest stat-cheie de pe flancul sud-estic al NATO ar păși într-un viitor incert”. În acest sens, ”speranțele că alegătorii care l-au susținut pe Crin Antonescu în primul tur vor vota acum cu Dan și îi vor asigura victoria s-ar putea dovedi înșelătoare”.

Responsabilitatea pentru situația actuală o poartă elita politică de la București, în special PSD și PNL. Dar, conchide FAZ, ”fără sprijinul constant, fie și parțial, al unor segmente din Biserica Ortodoxă Română, din Academia Română și din serviciile secrete”, cariera politică a lui Simion ”ar fi fost greu de imaginat”.

Într-un material video, același ziar care apare în capitala financiară a Europei încheie punctând că ”Simion pledează pentru restabilirea granițelor din 1940 ale țării, pretinzând astfel teritorii din Bulgaria, Moldova și Ucraina”.

”Rămâne România orientată spre Vest?”

Neue Zürcher Zeitung face o comparație cu anul 2000, când ”împotriva ultranaționalistului Corneliu Vadim Tudor” s-a constituit, înaintea turului doi al prezidențialelor, ”un larg front pro-occidental, care i-a permis socialistului Ion Iliescu să revină la putere”.

Spre deosebire de atunci, ”peisajul politic și starea de spirit din țară sunt astăzi diferite”, constată NZZ. În plus, principalele bazine care ar putea oferi alegători salvatori, cum s-a întâmplat în anul 2000, nu îi prea sunt favorabile independentului Nicușor Dan: Victor Ponta ”a dus o campanie cu accente naționaliste și protecționiste” și ”mulți dintre alegătorii săi ar putea vota în turul al doilea pentru Simion”, în vreme ce ”Crin Antonescu nu a oferit duminică nicio recomandare pentru turul al doilea”, notează cotidianul care apare la Zürich.

”Rămâne România orientată spre Vest?”, se întreabă alți elvețieni, de la Aargauer Zeitung, ziar care scrie despre Simion că ”se promovează prin apropiere de Kremlin”. Votul din 18 mai este important deoarece ”în România, care se învecinează cu Ucraina afectată de războiul de agresiune al Rusiei, președintele stabilește liniile directoare ale politicii externe și de securitate”, mai notează ziarul amintit.

Citând agenția dpa, Aargauer Zeitung observă că, pe de o parte, ”partidul lui Simion, AUR, face parte în Parlamentul European din grupul ECR, cunoscut pentru poziția critică față de Rusia, alături de partidul premierului italian Giorgia Meloni”, dar, pe de alta, ”Simion s-a apropiat acum de Georgescu, cunoscut pentru simpatiile sale față de Kremlin”, fapt ”pus de unii observatori pe seama unor calcule electorale”.

”Clanurile politice vechi”

În preziua alegerilor, același cotidian elvețian relata că ”românii s-au săturat mai ales de clanurile politice vechi, care își împart puterea încă de la Revoluția din 1989. Mulți cetățeni s-au îndepărtat de discursul politic din mass-media tradiționale și își iau informațiile din rețelele sociale, în special de pe platforma video TikTok”, unde Simion are 1,3 milioane de urmăritori dintr-o țară ”vulnerabilă la dezinformare, atât din interior, cât și din exterior”.

Prin alegerea lui Simion, cel interzis în Republica Moldova și în Ucraina pe care ar dori să o priveze de ajutor internațional, ”România ar intra într-o fază de instabilitate și mai profundă. Simion vorbește despre Uniunea Europeană ca despre o nouă Uniune Sovietică și a anunțat că nu intenționează să respecte legislația europeană atunci când aceasta nu îi convine. După Ungaria și Slovacia, România ar deveni astfel al treilea stat din Europa de Est care alunecă pe o traiectorie anti-UE” și chiar dacă ”oficial, se distanțează de președintele rus Vladimir Putin, ideologic îi este apropiat”.