Este limitarea numărului de migranți în școli o idee bună?

Sabine Schwarz (pseudonim) a crezut inițial că propunerea ministrului federal al educației este o glumă mai puțin reușită. Într-adevăr, Karin Prien a argumentat că aplicarea unei cote de migranți în școlile germane ar fi un ”model posibil”, sens în care Germania se poate inspira de la alte țări. ”Aceasta pentru a vedea dacă în final va fi vorba de 30 sau 40 la sută”.

Schwarz, directoarea unei școli primare din Renania de Nord-Westfalia, cu aproape 350 de elevi, dintre care peste 80% provin din familii de imigranți, a luat personal afirmațiile lui Prien.

Propunerea, spunea ea la DW, nu este aplicabilă. ”Cred că nu se gândește nici la politica locativă, nici la mentalitatea oamenilor, și nici nu are habar despre cum arată situația în unele cartiere. Oamenii ar trebui să se mute în cartierul nostru, dacă vor ca pruncii lor să meargă la o școală din apropiere. Noi nu atingem nici măcar procentul de persoane care pot fi considerate vorbitoare de limbă germană sau germane”.

Procentul de imigranți, un criteriu important pentru mulți părinți în alegerea școlii

Procentul de imigranți din cartierul școlii primare a doamnei Schwarz este de 60%, iar germanii care locuiesc în casele de lângă școală preferă totuși să își trimită copiii la alte școli, povestește Schwarz.

În Germania, oamenii preferă să rămână între ei când vine vorba de educație. În urmă cu aproape 20 de ani, Renania de Nord-Westfalia, cel mai dens populat land german, elimina obligația înscrierii copiilor la o școală din apropiere. Principiul liberei alegeri se aplică acum inclusiv în cazul școlilor primare. Această schimbare a făcut ca familiile germane conștiente de importanța educației, să evite școli precum cea a lui Schwarz, de teamă că numărul mare de migranți ar putea influența negativ parcursul școlar al copiilor lor.

”Auzim până la saturație că migrația este echivalentă cu un nivel de educație mai scăzut și că procesul de învățare la copiii din familii venite recent în Germania este mai lent. Vă pot spune că acest lucru nu este deloc adevărat. De pildă, noi am beneficiat de valul de refugiați din 2015. Am primit mulți copii care erau foarte interesați de o educație bună”.

Schwarz critică faptul că toți copiii sunt puși în aceeași oală. ”Avem copii traumatizați de lucrurile trăite ca refugiați și care încă nu se pot gândi la educație. Sunt copii buni, cărora le merge minte, care au fugit din sărăcie”. Motto-ul școlii sale nu este întâmplător: ”Fiecare copil este binevenit, indiferent de unde vine. Niciun copil nu va fi abandonat”.

Germania, mediocră la capitolul educație

Când vine vorba despre educație, atât profesorii și experții, cât și părinții și elevii sunt de acord că sistemul trebuie reformat urgent. Germania înregistrează rezultate mediocre la mai multe categorii. În cel mai recent studiu PISA din 2022, Germania s-a clasat doar în mijlocul clasamentului internațional. Competențele elevilor de 15 ani la citire, matematică și științe naturale au atins cele mai scăzute valori înregistrate vreodată.

Conform studiului internațional privind citirea în școlile primare IGLU din 2023, unul din patru elevi de clasa a IV-a din Germania are dificultăți la citire. În același an, 56.000 de elevi părăseau școala fără diploma de absolvire - așadar peste 7 la sută, cu tendință ascendentă. O altă problemă este reacția vehementă de respingere a oricărei idei de ameliorare propusă de un expert sau om politic.

Inițiativa lui Prien se bucură și de susținere

Cu toate acestea, nu sunt puțini cei care înțeleg bine abordarea lui Prien. Unul dintre argumente este că și copiii ucraineni au fost distribuiți cât mai uniform posibil în școli după sosirea lor. Cunoscutul cercetător german în domeniul educației, Klaus Hurrelmann, scrie pentru DW: ”Propunerea ministrului este de înțeles, deoarece o compoziție bine mixtă din punct de vedere al originii în clasele și grupurile de învățare duce în mod clar la o muncă mai bună”.

Totuși, propunerea rămâne greu de pus în practică, deoarece necesită identificarea originii copiilor, ceea ce mulți părinți și elevi consideră a fi discriminatoriu. ”Neînțelegerile care rezultă din aceasta și discriminarea percepută ca atare nu compensează avantajele potențiale. Ar fi mai bune abordări care să sprijine școlile cu un procent foarte mare de copii și tineri cu probleme de limbă”.

Programul ”Startchancen” (Șanse pentru început): promovarea egalității de șanse

Stefan Düll este de aceeași părere. Școlile cu un procent ridicat de migranți, spune el, au nevoie de ”130% mai mult personal didactic, deci peste numărul strict necesar pentru acoperirea orelor de curs. Doar așa ar putea putea oferi măsuri de sprijin”.

Președintele Asociației Profesorilor Germani laudă în acest context programul ”Startchancen” al guvernului federal și al landurilor. În următorii ani, statul va aloca 20 de miliarde de euro pentru 4000 de școli din zone defavorizate. Düll salută dezbaterea inițiată de Prien, dar crede propunerea nu va putea fi pusă în practică. Mai mult, o atare măsură i-ar putea împinge pe părinții germani să își trimită copiii la școli private.

El scrie pentru DW: ”Asociația Germană a Profesorilor subliniază de ani buni că predarea este îngreunată considerabil atunci când mulți elevi nu au cunoștințe suficiente de limba germană. Din punctul nostru de vedere, însă, nu are sens să redistribui elevii doar pentru a atinge o anumită cotă în clase. Acest lucru este greu de realizat din punct de vedere organizatoric și nu favorizează coeziunea socială a unei comunități școlare”.

Elevii critică stigmatizarea

Conferința federală a elevilor a criticat aspru ideea lui Prien privind introducerea unei cote de migranți în școlile germane, insistând că aceasta ar transmite un semnal periculos, anume că nu toți copiii sunt la fel de bineveniți. Astfel de cote nu promovează un sistem educațional mai echitabil, ci stigmatizarea, spun reprezentanții elevilor. Originea, mai scriu ei, nu ar trebui să fie niciodată un criteriu pentru stabilirea șanselor la educație. De asemenea, școlile trebuie să fie locuri de colaborare și de implicare, nu de excluziune. 

Elevii sunt însă de acord cu o propunere a ministrului federal al educației: ”Susținem testele de aptitudini de limba germană pentru copiii de patru ani propuse de Karin Prien. Acestea trebuie însă introduse la nivel național și să fie obligatorii pentru toți copiii din Germania. În cazul unor rezultate insuficiente, trebuie luate măsuri de sprijin specifice și cuprinzătoare, timpurii, obligatorii și eficiente. Doar astfel ne putem asigura că fiecare copil începe parcursul educațional cu șanse egale”.

Grădinițele au o importanţă hotărâtoare

Realitatea este adesea similară cu cea de la școala primară a Sabinei Schwarz din Renania de Nord-Westfalia. Fapt este că 60% dintre copii ajung la școală cu diferite deficiențe de învățare, relatează directoarea școlii. Provocările cu care se confruntă școlile germane au origini mai vechi, ele fiind consecința problemelor din grădinițele germane.

Studiile arată că în Germania lipsesc 125.000 de educatori în grădinițe, adică mai mult de doi specialiști per instituție.

Schwarz confirmă acest lucru: ”Colaborăm foarte strâns cu grădinițele, dar nu putem compensa lipsa de personal de acolo. Limba trebuie promovată cu personal calificat și resurse adecvate. Din păcate, în prezent există probleme care duc la o ruptură între grădiniță și școala primară. Munca în grădinițe este esențială pentru succesul educațional în școala primară”.