Epidemie de singurătate printre tinerii germani

În urmă cu trei ani, Felix Wunnike și-a dat seama că a atins o coardă sensibilă în rândul tinerilor. De fiecare dată când absolventul de psihologie organizațională posta pe contul său de TikTok videoclipuri despre ”cum să-ți faci prieteni” se înmulțeau reacțiile.  

"Chiar și când doar le ceream în video să trimită acest clip celui mai bun prieten, comentariul cu cele mai multe aprecieri era mereu ceva de genul: «Eu n-am niciun prieten»”, povestește Wunnike pentru DW. "Am observat că mulți dintre urmăritorii mei mai tineri se simt cu adevărat singuri și chiar spun că nu au deloc prieteni. M-a șocat profund". 

Dacă pentru adulți singurătatea poate îngreuna găsirea și păstrarea unui loc de muncă, în cazul tineri afectează performanțele școlare. Wunnike a publicat recent o carte de dezvoltare personală intitulată ”Tot ce trebuie să știi ca să-ți faci un prieten” și identifică două cauze majore pentru acest fenomen: pandemia de COVID-19 și rețelele sociale.  

"În ciuda tuturor aspectelor pozitive, cred că e important să atragem atenția asupra dezavantajelor și pericolelor utilizării rețelelor sociale: uităm de viața reală. Când ne uităm la story-urile prietenilor pe Instagram, pierdem din vedere importanța construirii unor prietenii autentice, în viața de zi cu zi".  

Singurătatea poate duce la gândire autoritaristă  

Potrivit unui studiu recent al Organizației Mondiale a Sănătății, una din șase persoane la nivel global se simte singură. Printre adolescenți, proporția e și mai mare: unu din cinci. În Germania, singurătatea devine o problemă tot mai gravă, potrivit unui sondaj realizat la finalul anului trecut de unul dintre cele mai mari fonduri de asigurări de sănătate din țară. 

Tinerii care suferă de singurătate sunt mai vulnerabili la gândirea autoritaristă, susține socioloaga Claudia Neu, care a studiat modul în care singurătatea poate împinge tinerii către extremism politic. Neu a coordonat o cercetare care a analizat legătura dintre singurătate și atitudinile antidemocratice în rândul tinerilor din Germania, ajungând la o concluzie îngrijorătoare: ”Tinerii cu vârste între 16 și 23 de ani sunt deosebit de receptivi la teoriile conspirației și tind să justifice violența politică”, afirmă Neu. ”Este important de precizat că, deși s-a constatat o corelație statistică, aceasta nu implică neapărat o relație de cauzalitate. Nu orice persoană singură votează cu Alternativa pentru Germania (AfD), și nici orice alegător AfD nu suferă automat de singurătate”. 

Claudia Neu a publicat de curând o carte pe acest subiect, intitulată "Singurătate și resentiment". Teza ei este că atunci când oamenii nu se mai simt parte a societății și, mai mult, reacționează la această izolare prin resentiment, apare un risc real pentru democrație. Ea susține că persoanele singure sunt de fapt victime, fiind discriminate mai frecvent decât cei care nu suferă de singurătate.  

"Se simt respinși în mod repetat. Sunt frustrați când, la o întâlnire socială, nu reușesc nici de data asta să lege vreo relație și se întorc singuri acasă", susține Neu. "Acest tip de respingere poate genera resentiment. Iar acest resentiment e perceput ca o nedreptate, de care nu reușesc să se desprindă. Încep să dea vina pe ceilalți și, în final, devin amărâți și furioși."

"Risc mai mare de singurătate" în zonele rurale  

Claudia Neu conduce din septembrie 2016 departamentul de Sociologia zonelor rurale la universitățile din Göttingen și Kassel. Ea afirmă că viața în regiuni izolate crește probabilitatea ca oamenii să se simtă singuri, deoarece oamenii depind de interacțiune și comunicare.  

"Dacă lipsesc oportunitățile de a întâlni alți oameni, riscul de singurătate crește semnificativ”, comentează Neu pentru DW. Acest lucru schimbă și percepțiile, spune socioloaga: persoanele care suferă de singurătate cronică înțeleg diferit spațiile din jurul lor. ”Își văd împrejurimile ca fiind mai întunecate și mai nesigure, se simt mai puțin în largul lor atât în spațiile publice, cât și în cele private. Și sunt mai puțin înclinați să creadă că propria lor comunitate poate funcționa bine împreună".  

Creșterea numărului de gospodării cu o singură persoană  

Un sondaj realizat de compania de asigurări medicale Techniker Krankenkasse a arătat că aproximativ 60% dintre locuitorii Germaniei spun că experimentează singurătatea în viața lor personală. Potrivit Oficiului Federal de Statistică, 17 milioane de persoane din Germania locuiesc singure, adică unul din cinci cetățeni. Acest lucru reprezintă o creștere de 22% în ultimele două decenii.  

Potrivit Claudiei Neu, individualizarea tot mai mare a societății are atât aspecte pozitive, cât și negative. ”Pe de o parte, oamenii au mai multă libertate de alegere. A devenit mult mai ușor să pui capăt unei relații nefericite. Pe de altă parte, a fi singur implică și riscul de izolare. Totuși, aș fi precaută în a face o legătură directă între a trăi singur și a te simți singur”, a subliniat interlocutoarea DW.  

Crește singurătatea odată cu vârsta?  

Majoritatea studiilor indică faptul că persoanele în vârstă sunt mai predispuse la singurătate decât tinerii. Partenerii și prietenii lor dispar, iar familia poate locui departe.  

Totuși, un studiu recent realizat de Centrul German pentru Gerontologie oferă o imagine mai nuanțată. Conform acestuia, persoanele cu vârste între 43 și 65 de ani se simt mai singure decât cele aflate în vârsta a treia.  

Stefan Stuth, coautor al studiului intitulat ”Singurătatea în a doua jumătate a vieții”, a declarat pentru DW că șomajul este o problemă majoră. Cei care își pierd locul de muncă la vârsta mijlocie simt rușine și stigmatizare. Pierderea a ceea ce ei consideră o activitate semnificativă îi poate împinge spre izolare autoimpusă.  

În schimb, persoanele vârstnice nu se confruntă cu această problemă. "Atingerea vârstei de pensionare înseamnă că nu mai ești obligat să muncești. Nu mai există stigmatul șomajului care să ducă la suferință psihică", a explicat Stuth. Totuși, factorul care influențează cel mai mult nivelul de singurătate este averea sau sărăcia. "Cu cât venitul gospodăriei este mai scăzut, cu atât nivelul singurătății este mai ridicat. Cei cu venituri mici și resurse financiare limitate au mai puține oportunități de a participa la viața socială. Iar acest lucru duce, la rândul său, la izolare și are un impact negativ asupra stării psihice".