RFK Jr. caută cauzele „epidemiei de autism” în SUA

Ministerul de resort din SUA a inițiat un „efort masiv de testare și cercetare”, care ar trebui să stabilească, până în septembrie 2025, „ce a cauzat epidemia de autism”, a declarat ministrul sănătății din Administraţia Trump, Robert F. Kennedy Jr., într-o ședință recentă a cabinetului.

Numărul diagnosticelor de autism în SUA este în creștere de zeci de ani. În anul 2020, aproximativ unul din 36 de copii a fost diagnosticat cu tulburare de spectru autist. Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA, în anul 2000 era vorba de unul din 150 de copii.

Totuși, după decenii de cercetare asupra cauzelor genetice și neuroștiințifice ale autismului, „ideea că putem descoperi brusc cauzele până în septembrie este nerealistă”, spune Geoff Bird, neurocercetător cognitiv și expert în autism la Universitatea Oxford și University College London.

Care sunt cauzele autismului?

Există multe semne diferite ale autismului, iar simptomele nu se manifestă la fel pentru toți. Pentru unele persoane cu autism, comunicarea socială poate fi o provocare sau chiar copleșitoare. Altele au dificultăți de învățare sau reacționează exagerat la stimuli senzoriali, cum ar fi atingerea sau lumina.

Tulburarea de spectru autist apare ca urmare a unor modificări în dezvoltarea creierului în primii ani de viață. Cercetările au arătat că persoanele cu autism pot prezenta o gamă largă de modificări în funcționarea creierului.

Cercetătorii sunt „foarte siguri că există o bază genetică”, spune Bird pentru DW. Aproximativ 80% din cazurile de autism pot fi legate de mutații genetice ereditare.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că modificările anumitor gene pot influența dezvoltarea creierului. Totuși, nu există dovezi clare că anumite modificări genetice sunt direct legate de autism.

„Diagnosticul autismului a fost întotdeauna o mare provocare…, pentru că nu avem markeri biologici pentru autism”, explică Bird. Acest lucru reprezintă o provocare majoră pentru cercetătorii care încearcă să înțeleagă cauzele biologice ale autismului.

Diagnostice mai ample – o cauză a creșterii numărului de cazuri de autism

Potrivit experților, principalul motiv pentru creșterea numărului de diagnostice de autism este faptul că definițiile clinice și sociale ale autismului s-au schimbat frecvent în cei 80 de ani de când a fost descris pentru prima dată.

„Astăzi este obișnuit să diagnosticăm persoane cu simptome mult mai subtile, iar acest lucru explică parțial creșterea prevalenței”, spune Bird.

Modificările în metodele de screening au contribuit, de asemenea, la identificarea mai bună a semnelor de autism la fete.

„Autismul a fost definit în principal în funcție de cum se manifestă la băieți, iar diagnosticul la fete a fost adaptat în funcție de asta. Acum extindem criteriile de diagnostic pentru a include și fetele și femeile”, spune Bird. „Consecința naturală este că prevalența autismului crește.”

În plus, campaniile de conștientizare cu privire la autism au contribuit la faptul că oamenii observă mai des când experiențele sau obiceiurile lor nu sunt neurotipice.

„Probabil că gradul crescut de conștientizare publică a dus la faptul că mai mulți oameni caută evaluare și diagnostic”, a declarat Suzy Yardley, directoarea organizației nonprofit Child Autism UK, pentru DW. „Ei pot astfel să simtă o uşurare, dacă obțin răspunsuri și fac posibilii pași următori.”

Cercetătorii investighează, de asemenea, dacă factori precum poluanții din aer, modificările axei intestin-creier sau ale sistemului imunitar pot avea un efect direct asupra neurodezvoltării și autismului.

Totuși, Bird spune că dovezile pentru aceste teorii sunt „neconvingătoare”.

„Factorii de poluare sunt, fără îndoială, dăunători, dar m-ar surprinde dacă ei ar duce la creșterea ratei autismului”, afirmă neurocercetătorul.

Vaccinurile nu provoacă autism

Afirmația că vaccinurile sunt responsabile pentru creșterea cazurilor de autism a fost respinsă în mod repetat și convingător.

În ultimele două decenii, cercetătorii au investigat în numeroase studii de amploare dacă vreun aspect al vaccinurilor ar putea cauza autism. În niciunul dintre aceste studii nu a fost demonstrată o legătură între autism și vaccinuri. Acest lucru este valabil atât pentru vaccinările primite de mamă în timpul sarcinii, cât și pentru cele administrate copilului după naștere. Institutele Naționale de Sănătate din SUA nu au găsit nicio legătură între autism și vaccinuri.

Afirmația falsă că vaccinurile provoacă autism își are originea într-un studiu publicat în 1998, care sugera o legătură între vaccinul împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei și probleme în dezvoltarea creierului. Ulterior, s-a constatat că studiul conținea erori grave și a fost retras. Totuși, informația falsă pe care a propagat-o a persistat.

Kennedy este cunoscut ca fiind antivaccin. Chiar în luna martie, el a cerut CDC să investigheze legăturile dintre vaccinuri și autism, în ciuda faptului că cercetările anterioare ale instituției nu au evidențiat nicio astfel de legătură.

Scepticism faţă de obiectivele lui Kennedy

Persoanele implicate în susținerea cauzei autismului au primit cu scepticism anunțul ministrului sănătății.

„Suntem șocați de modul insensibil și anti-științific în care Trump și RFK Jr. vorbesc despre persoanele autiste”, spune Tim Nicholls, director adjunct pentru politici, cercetare și strategie la National Autistic Society din Marea Britanie. „Nu ar fi mai bine dacă ar folosi resursele lor financiare considerabile pentru a îmbunătăți viața persoanelor autiste și a familiilor acestora și pentru a crește înțelegerea autismului în societate?”

Bird spune că există „tensiuni” în modul în care oamenii gândesc și cercetează autismul, în special când vine vorba de ideea de a reduce numărul de cazuri, de a vindeca autismul sau chiar de a-l eradica.

Unele organizații spun că autismul nu este o boală și, prin urmare, nu este nimic de vindecat, potrivit lui Yardley de la Child Autism UK.

Pe de altă parte, există și voci care susțin că cei care spun că autismul nu este o boală „ignoră o mare parte dintre persoanele cu autism care simt că viața lor a fost afectată negativ de această condiție”, spune Bird.