Economie: Sudul ține zona Euro pe linia de plutire
7 februarie 2025Au trecut doar câțiva ani de când țări ca Portugalia, Italia, Spania și mai ales Grecia erau considerate copii-problemă ai Uniunii Europene și ai zonei Euro. Nu se mai poate vorbi acum despre așa ceva, a atras atenția recent la Davos premierul spaniol Pedro Sánchez: "Noi cei din sud putem contribui la rezolvarea problemelor comune."
El a vorbit despre capacitatea acestor țări de a produce și exporta energie din surse mai curate după criza energetică generată de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina. În Spania, este vorba în principal de energia solară. Spania ar urma să devină în acest fel, potrivit lui Sánchez, "cea mai bună economie din lume".
Germania, principalul vinovat pentru stagnarea zonei Euro
La nivel european, situația nu arată prea bine: economia stagnează în zona Euro. PIB-ul comun a înghețat în ultimul trimestru din 2024 la nivelul celui din trimestrul anterior, potrivit Eurostat. În trimestrul al doilea din anul trecut, creșterea economică a fost de 0,4%.
Mulți experți cred la unison că de vină ar fi slăbiciunile de durată ale celei mai mari economii europene, Germania. În Republica Federală, PIB-ul a scăzut în ultimul trimestru din 2024 și în tot anul pe ansamblu cu 0,2%.
Cea mai mare economie din zona Euro dă înapoi iar foștii copii-problemă înfloresc. Ar putea țările din sud să preia în curând rolul de locomotivă? Economistul Gabriel Felbermayr nu se așteaptă la asta. Directorul Institutului pentru Cercetare Economică (WIFO) a declarat pentru DW: "Nu, nu vor putea să preia acest rol, sunt prea mici din punct de vedere economic pentru asta."
Germania și Franța, explică Felbermayr, constituie "peste 50% din PIB-ul zonei Euro. Iar din acest puternic bloc industrial nordic mai fac parte și țări ca Austria, Slovenia, Slovacia și Olanda". Afectate ar mai fi și alte state: "Și țări care nu sunt în Uniunea Monetară, mai ales Cehia, parțial și Polonia, suferă din cauza slăbiciunilor nucleului industrial al UE."
Prețuri mari la energie
De ce sunt în prezent țările din sud atât de puternice, în timp ce restul par învechite? Cercetătorul economic Hans-Werner Sinn, fost șef al Institutului Ifo din München, ar fi vorba de cauze externe și de orientări politice: "Germania a suferit masiv în ultimii ani din cauza crizei energetice, provocată de coroborarea efectelor războiului (din Ucraina) cu cele ale unei penurii energetice autogenerate."
El se plânge mai ales de renunțarea forțată la energia din surse fosile și trecerea la cea din surse regenerabile. În acest proces, "UE și Germania și-au pierdut calea de mijloc. Rezultatul este că țara noastră are în prezent cele mai mari prețuri la energie din întreaga lume."
De suferit ar avea "mai ales industria chimică", a declarat Sinn pentru DW. Grav afectată ar fi și industria-model a Germaniei, cea auto: "Normele de consum impuse de UE au răpit competitivitatea industriei auto."
Avantajele Sudului
Gabriel Felbermayr este de aceeași părere. În țările sudice, turismul și agricultura joacă roluri mai importante, acolo ar exista "o participare substanțial redusă a sectorului industrial la valoarea economică adăugată din PIB. Prețurile ridicate la energie în toată Europa, războaiele comerciale, provocările decarbonizării - toate acestea afectează pur și simplu mai puțin Sudul decât Nordul."
În plus, țările din sud ar mai avea și un avantaj "autogenerat": din 2010, țările sudice au rate ale inflației mai scăzute decât cele din nord. "Ceea ce a stimulat competitivitatea lor. Reformele întreprinse după criza datoriilor au dat de asemenea rezultat. Se poate afirma acest lucru despre Grecia, Spania și Portugalia."
Și mai este și Trump
Nu se vede deocamdată lumina de la capătul tunelului. Potrivit economistului-șef al Commerzbank, Jörg Krämer, intervievat de Reuters, "criza structurală adâncă din industrie și amenințările lui Trump cu taxe vamale trag totul în jos." Președintele american amenință Europa cu taxe la importuri, ceea ce ar lovi masiv mai ales în Germania, a cărei economie depinde în mod special de exporturi.
Pericol recunoscut, pericol rezolvat?
"Deocamdată nu vedem deloc semne de redresare", confirmă și directorul Institutului pentru Macroeconomie și Cercetarea Conjuncturii (IMK), Sebastian Dullien, intervievat de Reuters. El identifică diferite motive pentru stagnarea de durată a economiei germane, printre care și "politica industrială agresivă a Chinei, care afectează exporturile. În plus, investițiile sunt îngreunate de dobânzile prea ridicate stabilite de BCE".
Rămâne speranța că identificarea problemei este primul pas spre rezolvarea ei. Pare să fie abordarea ministrului german al Economiei Robert Habeck. El a afirmat recent la Forumul Economic Mondial de la Davos: "Am trecut într-o anumită măsură cu vederea faptul că nu ne confruntăm cu o criză pe termen scurt, ci cu una structurală."
S-ar vedea acest lucru în principal la industrie, care are de luptat cu costurile mari la curent electric. Comerțul exterior atât de important pentru Germania se clatină iar starea de spirit a consumatorilor se înrăutățește. "Trebuie să reinventăm modelul nostru economic", cere acum și Habeck.
De ce este nevoie acum
Comisia Europeană se așteaptă totuși în 2025 la o ușoară revenire economică în zona Euro, cu o creștere estimată la 1,3%. BCE, care ar urma să scadă dobânda de politică monetară, potrivit așteptărilor experților, ar putea să decidă noi tăieri de dobânzi în timpul anului.
Șeful WIFO Gabriel Felbermayr nu crede însă că raporturile actuale Nord-Sud în cadrul zonei Euro ar fi așa de ieșite din comun: "Pentru o perioadă este în față nordul puternic industrializat, apoi vine rândul țărilor sudice mai axate pe servicii. Nici în alte mari economii, precum cea din SUA, nu se întâmplă altfel."
Hotărâtor ar fi ca "Nordul să vină cu reformele necesare pentru recuperarea înaltei competitivități economice iar Sudul să nu scadă standardele actuale. Importantă ar fi și întărirea pieței comune, care servește ca mijloc de echilibrare a diferențelor dintre diversele regiuni", a conchis Felbermayr pentru DW.