Discuții nucleare SUA - Iran: oportunitate sau fundătură?

Statele Unite și Iranul încearcă noi discuții asupra programului nuclear al Teheranului, în umbra amenințărilor militare americane, dacă discuțiile nu vor da un rezultat.

Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi și reprezentantul SUA pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff conduc delegațiile sosite la discuțiile din Oman, deși formatul discuțiilor a fost neclar. Președintele american Donald Trump a insistat pentru negocieri directe, în vreme ce regimul de la Teheran a insistat asupra unor tatonări indirecte, ceea ce înseamnă că diplomații țării gazdă ar urma să facă naveta între încăperi, transferând cu ei mesaje dintre cele două părți.

”Singurul lucru pe care Iranul nu îl poate avea”

Ambele delegații au exprimat un optimism prudent. Refuzul Iranului de a-și limita programul de rachete sau de a-și demonta complet capacitățile nucleare rămâne un punct de disputa. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că țara sa este dispusă să încerce un acord cu administrația Trump, dar și-a exprimat lipsa de încredere în SUA.

Aliatul Washingtonului, Israelul, a cerut denuclearizarea totală a Iranului, o poziție despre care analiștii spun că este puțin probabil ca Teheranul să o accepte. La sosirea în capitala Omanului, Muscat, Araghchi și-a manifestat speranța că multe dintre problemele fundamentale vor putea fi abordate în cadrul discuțiilor. ”Dacă există voință suficientă, vom decide asupra unui calendar”, relatează agenția de știri iraniană IRNA, citându-l pe demnitar, Ministrul s-a referit la ”un acord echitabil, care să conducă la securizarea intereselor naționale ale poporului iranian”.

Și obiectivele lui Trump includ dezafectarea completă a programul nuclear iranian. ”Vreau ca Iranul să fie o țară minunată și fericită, dar nu pot avea o armă nucleară”, a comentat șeful administrației americane, vineri seara, la bordul aeronavei prezidențiale Air Force One. Săptămâna trecută le-a spus reporterilor că „singurul lucru pe care (Iranul - n.red.) nu îl poate avea este o armă nucleară”. 

”Bombardamente pe care nu le-au mai văzut niciodată”

În mai multe rânduri, Trump a amenințat că va bombarda Iranul, dacă refuză să încheie un acord cu privire la viitorul programului său nuclear. La începutul acestei săptămâni, chiar, a avertizat că, dacă discuțiile eșuează, ”Iranul va fi în mare pericol”. Pe 30 martie, președintele american spunea că în absența unui acord ”vor avea loc bombardamente pe care nu le-au mai văzut niciodată”. Un consilier al liderului suprem de la Teheran a răspuns amenințărilor, anunțând că Iranul ar putea expulza inspectorii nucleari ONU. Pentru Statele Unite, o astfel de mișcare ar însemna ”escaladare”. 

De altfel, înaintea discuțiilor din Oman, SUA și-au întărit clar prezența militară în regiune. La începutul lunii a mutat șase dintre cele mai avansate bombardiere ale sale, de tip B-2, la baza militară americano-britanică Diego Garcia din Oceanul Indian. Aparatele de tip B-2 pot transporta cele mai grele bombe americane, inclusiv arme nucleare. Portavionul USS Carl Vinson, cu un grup de atac aerian format din avioane F-35C Lightning II la bord, s-a alăturat portavionului USS Harry S. Truman, care navighează deja în zona Orientului Mijlociu.

În 2018, în timpul primului său mandat, Trump a retras Statele Unite dintr-o înțelegere convenită în 2015 de Iran și șase puteri mondiale, inclusiv Germania, și a reimpus sancțiuni stricte. Președintele promitea la momentul respectiv un acord mai bun. Administrația Trump a încercat și acum să mențină maximă presiune asupra Iranului, instituind în urmă cu două zile sancțiuni suplimentare asupra entităților iraniene care sprijină instituțiile implicate în programul nuclear al Iranului.

De ce ar fi Iranul mai dispus acum să negocieze?

Partenerii Iranului din Orientul Mijlociu, așa zisele ”forțe proxy” ale Teheranului, parte a ceea ce numește Axa Rezistenței, au fost considerabil slăbite în ultimii doi ani. Războiul Israelului cu mișcarea islamistă Hamas, ajutată substanțial de Iran, a eliminat mulți dintre liderii gherilei palestiniene și a diminuat semnificativ numărul combatanților.

Iranul sprijină, de asemenea, cu finanțe, arme și instruire gruparea integristă Hezbollah din Liban. Și efectivele facțiunii șiite au fost considerabil reduse, în urma luptei cu Israelul iar liderul suprem Nasrallah a fost lichidat.

În ceea ce privește rebelii houthi, susținuți de Iran din Yemen, atacurile americane le-au distrus infrastructura militară și ucis dintre comandanți.

Iranul a asistat, de asemenea, la căderea unuia dintre cei mai apropiați aliați strategici ai săi, dictatorul de la Bagdad Bashar Assad, în decembrie 2024. Sub regimul Assad, Siria era văzută ca un ”pilon” al Axei de Rezistență a Iranului, astfel că schimbarea de regim a fost o lovitură majoră încasată de Teheran.

CS / AP, AFP, dpa