Die Welt: Testul german pentru România și Nicușor Dan

Noul președinte al României a ajuns la Berlin într-un context național pe care cotidianul german Die Welt îl percepe ca fiind tensionat. ”Stat-cheie pentru NATO”, vecin cu Marea Neagră, ”punct central în războiul din Ucraina”, și important nod logistic pentru ajutoarele militare livrate Kievului, România se confruntă cu o criză politică, economică și societală profundă. Este ”supusă tentativelor de destabilizare din partea Rusiei, afectată de sărăcie, corupție și polarizare socială” și marcată de lipsa de încredere în instituții.

”Sarcini uriașe”, ”mandat fragil”, ”guvern instabil”

Nicușor Dan este de doar 50 de zile în funcție, după ce a câștigat la limită alegerile prezidențiale repetate ca urmare a unor manipulări electorale pe rețele sociale. România a fost la un pas de a fi preluată de un pro-rus ”iar vicepreședintele american J.D. Vance o desemnase acum câteva luni drept exemplu al așa-zisei decăderi a democrației europene”, amintește ziarul german.

Nicușor Dan are, însă, ceva în comun cu recent instalatul cancelar federal Friedrich Merz, despre care colegii săi de coaliție au spus că este ”ultimul glonț al democrației” germane. Pe noul președinte de la București, scrie ziarul liberal-conservator Die Welt, mulți observatori îl consideră ”ultima ocazie de a-i convinge pe oameni prin politici bune, înainte ca extremiștii să preia controlul sau măcar să devină suficient de puternici încât să blocheze orice guvernare moderată”. Șeful ales al statului are ”sarcini uriașe”, ”un mandat fragil” și ”un guvern instabil”.

Furia cetățenilor, penetrată de interferențele rusești

Deficitul bugetar, colosal, cel mai mare din UE, nu e nici de departe singura sau cea mai gravă sursă de îngrijorare, pentru că oficialii europeni par să dea un ultim răgaz pentru reforme înainte de a aplica sancțiuni la adresa României. Ziarul berlinez îl citează pe istoricul austriac Oliver Jens Schmitt: ”Problema principală a țării este lipsa de încredere în stat, în politică și în instituții. Mulți oameni sunt profund furioși pe un sistem în care grupuri privilegiate se servesc după bunul plac”.

O furie care, continuă Die Welt, ”a creat terenul perfect pentru actori externi, precum Rusia, care, în campania prezidențială de la finalul lui 2024, a desfășurat o propagandă hibridă în favoarea candidatului de extremă dreapta Georgescu (...) Ce s-a întâmplat exact rămâne până azi neclar. Mulți oameni s-au simțit privați de votul lor” și ”bănuiesc că un stat paralel a frânat procesul democratic”.

În așteptarea unui semnal german

Lui Oliver Jens Schmitt îi este greu să anticipeze dacă președintele Dan, un lider perceput ca onest dar fragil politic, va putea lupta eficient cu cercurile rusești infiltrate în serviciile secrete, în armată și în biserica ortodoxă. Mai degrabă nu sunt semne în acest sens.

În plus, Rusia folosește un vast arsenal hibrid de destabilizare a regiunii Mării Negre. Pe țărmul românesc al Mării Negre, la Kogălniceanu, se construiește un veritabil oraș NATO. Dar al doilea pilon de securitate pentru Europa de Est (alături de Polonia) are nevoie de un fundament solid. Or, în acest sens, România contează pe sprijinul Germaniei - atât concret, comercial, cât și simbolic.

Tocmai de aceea, remarcă Die Welt, întâlnirea de la Berlin este un test istoric, atent monitorizat la nivel politic și diplomatic, într-un moment de mare vulnerabilitate dar și cu potențial de resetare pentru a menține stabilitatea într-o regiune marcată de război, extremism și ingerință străină.