Dezbaterea celor patru: Scholz, Merz, Habeck și Weidel

Când doi politicieni se ceartă la televizor avem în cel mai bun caz o discuție. Lucrurile se complică atunci când în studio avem simultan patru candidați, mai ales când e vorba de patru candidați la funcția de cancelar federal. La dezbaterea de două ore organizată de televizunea RTL s-au contrat serios Olaf Scholz, actualul cancelar din partea SPD (66 de ani), Friedrich Merz, candidatul Uniunii conservatoare (69 de ani), Robert Habeck, de la ecologiști (55 de ani) și Alice Weidel, candidata AfD (46 de ani). Cei trei bărbați s-au poziționat adesea împotriva candidatei AfD, formațiune considerată parțial extremistă de dreapta.

Despre azil și migrație s-a vorbit în prima fază, după atentatele din ultima perioadă soldate cu numeroase victime la Magdeburg, Aschaffenburg și München. Cancelarul Olaf Scholz a spus că vrea "să facă totul pentru a limita migrația neregulată în Germania". Numărul migranților neregulați ar fi fost redus deja în 2024 cu 100.000.

Alice Weidel i-a răspuns că nu ar fi vorba de migrație "neregulată", ci "ilegală". Germania s-ar confrunta cu "pierderea controlului", a acuzat politiciana AfD, adăugând că partidul ei ar vrea "să restaureze domnia dreptului și a legii în țara noastră". Friedrich Merz de la CDU i-a reproșat lui Scholz că prea puțini migranți ar fi expulzați din rândul celor care ar trebui de fapt să părăsească Germania. Merz a pledat inclusiv pentru expulzări în Afganistan. Ecologistul Robert Habeck a avertizat însă că acolo ar fi la putere "un regim al terorii". 

Economie, locuințe, Ucraina

Alte teme abordate în cele două ore de emisiune au mai fost finanțele publice, bugetul și economia - toate discutate în contradictoriu. Situația pensiilor și problemele de pe piața locuințelor nu au lipsit nici ele de pe agendă. 

Am asistat adesea la un du-te-vino: moderatorii nu au reușit să aprofundeze o temă simultan cu toți patru candidații: când Scholz și Merz se contrau pe tema reducerii fiscalității, vorbind unul peste celălalt, candidata AfD Weidel urmărea amuzată din colțul ei. 

Dezbaterea a devenit foarte serioasă atunci când a venit vorba de Ucraina. Candidata AfD Weidel a opinat că Germania "ar arăta mult mai bine dacă în conflictele internaționale și-ar asuma doar un rol de mediator neutru".

Ea nu a spus nimic despre situația foarte grea pentru oamenii din Ucraina, după trei ani de război de agresiune rusesc cu zeci de mii de victime. Habeck a fost primul care a abordat tema din acest unghi, vorbind despre "un atac frontal asupra comunității de valori occidentale, asupra statului de drept și democrației".

Și candidatul CDU/CSU Merz s-a exprimat similar: "Nu suntem neutri. Suntem de partea Ucrainei, apărăm ordinea politică actuală." Rusia duce un "război de agresiune care încalcă dreptul internațional" și se străduiește să refacă  "Rusia mare" de odinioară. Weidel nu s-a distanțat deloc de Rusia. La fel cum nu a avut mai târziu niciun fel de critică privind noua administrație americană sub Donald Trump.

Este exclusă colaborarea cu AfD

Delimitarea cea mai clară între partidele tradiționale democratice și Alternativa pentru Germania a ieșit cel mai puternic în evidență când s-a vorbit despre derapajele extremiste de dreapta ale acesteia. Cancelarul Scholz a criticat mai întâi afirmațiile vicepreședintelui american JD Vance la Conferința de Securitate de la München, unde acesta a cerut partidelor din Bundestag să colaboreze cu AfD.

Germania și-a învățat lecția din experiența național-socialistă că nu trebuie să existe nicio formă de colaborare cu extrema dreaptă, a spus Scholz. Merz a subliniat în mod repetat că Uniunea nu ia în calcul niciun fel de colaborare cu AfD.

El nu ar vrea să stea în aceeași încăpere cu liderul AfD din Turingia Björn Höcke, pe care Weidel ar vrea, dimpotrivă, să-l numească ministru. Weidel a respins indignată asocierea partidului ei cu regimul nazist, fără să se distanțeze însă deloc de Höcke.

Cancelarul Scholz a amintit și de afirmațiile președintelui de onoare al AfD Alexander Gauland, care în 2018 afirmase că Hitler și naziștii ar fi doar un găinaț în istoria de 1000 de ani de succes a poporului german. 

Fără mari schimbări în sondaje

Va avea dezbaterea vreun efect asupra alegătorilor înainte de votul din 23 februarie? Ultimul sondaj Deutschlandtrend al ARD înaintea scrutinului arată că Uniunea CDU/CSU rămâne pe primul loc cu 32% din intențiile de vot. AfD pare stabilă la 21%. SPD se situează la doar 14%, ceea ce ar fi un record negativ; ecologiștii ar fi tot la 14 procente. De săptămâni bune nu s-au mai înregistrat schimbări semnificative în sondaje.

Trei partide mai mici - Stânga, FDP și BSW - se străduiesc să atingă pragul electoral de 5% care le permite intrarea în noul Bundestag. În prezent, sondajele arată că doar Partidul Stângii ar reuși acest lucru. Cu atât mai mult este interesant faptul că aproape o treime din alegători se declară în continuare nehotărâți.