Deficitul: UE dă păsuire României, dar cere măsuri clare

Comisia Europeană încearcă să sprijine România în depășirea impasului bugetar. Miniștrii de Finanțe din țările UE au convenit asupra unui cadru clar de ajustare fiscală graduală și au prelungit până în 2030 termenul de corectare a deficitului bugetar al României. Recomandările Bruxelles-ului vin însoțite de condiții stricte și de un apel ferm la acțiune imediată din partea autorităților române.

Criză prelungită

Executivul comunitar a transmis Consiliului UE o nouă recomandare fermă pentru corectarea deficitului bugetar excesiv din România, care în 2024 a ajuns la 9,3% din PIB, mult peste limita de 3% prevăzută în regulile europene.

România se află sub supraveghere europeană din 2020, iar termenul pentru revenirea în limitele acceptate a fost prelungit inițial până în 2024 și, apoi, până în 2030, din cauza pandemiei și a presiunilor economice. Potrivit Comisiei însă, autoritățile române nu au făcut până în acest moment progrese suficiente și nici nu au transmis raportul de măsuri cerut până în aprilie 2025.

Contextul analizei și recomandărilor de azi include și perioada recentă de instabilitate politică din România, care a întârziat unele decizii majore.

Foaie de parcurs cu două termene

De acum, România are un calendar cu două paliere distincte în privința măsurilor de reducere a deficitului. Până la sfârșitul lunii iunie 2025, autoritățile române sunt așteptate să trimită la Bruxelles un pachet legislativ concret, care să demonstreze voință și acțiune politică. Acesta ar urma să fie discutat la reuniunea miniștrilor de finanțe din UE (EcoFin) programată pentru 8 iulie.

Deși acest termen nu este prevăzut explicit în legislația europeană, el reflectă deopotrivă o presiune politică și instituțională, dar și intenția de a colabora cu România pentru a depăși situația actuală: Comisia și statele membre așteaptă semnale clare că la București situația este luată în serios.

Pe de altă parte, 15 octombrie 2025 este termenul oficial, prevăzut în recomandarea Comisiei, până la care România trebuie să demonstreze că a luat măsuri eficiente pentru corectarea deficitului. De aici înainte, autoritățile vor trebui să trimită rapoarte bianuale de progres (primăvara și toamna), până la închiderea definitivă a procedurii.

Cifre și obiective

În recomandarea discutată astăzi la Bruxelles este inclusă limitarea creșterii cheltuielilor publice, cu valori mai mici într-o primă fază (2,8% în 2025 și 2,6% în 2026), urmate de creșteri ușor mai mari (4–4,6% pe an) până în 2030.

Pentru corectarea deficitului până în 2030 sunt necesare reforme fiscale ambițioase și control bugetar sever. Creșterea veniturilor trebuie să depășească cele 1,7% din PIB prognozate anterior. Soluțiile sunt îmbunătățirea colectării taxelor și reducerea cheltuielilor curente, inclusiv cele legate de salariile în sectorul public.

Prognozele Comisiei referitoare la deficitul României vorbesc despre niveluri ridicate și în anii următori: 8,6% în 2025 și 8,4% în 2026. Pe de altă parte, și datoria publică va depăși 60% din PIB în 2026, prag considerat de risc. În absența unor acțiuni urgente și credibile, România va pierde încrederea piețelor și va ajunge într-o situație bugetară nesustenabilă.

În lipsa unor reforme fiscale credibile și rapide, România riscă activarea unor sancțiuni europene, inclusiv restricții privind accesul la fondurile UE.