Analiză: De ce (nu) era nevoie de funeralii naționale
6 august 2025
Guvernul a adoptat o hotărâre prin care joi, 7 august, a fost declarată zi de doliu național „în semn de respect față de memoria fostului șef al statului, Ion Iliescu”. Premierul Ilie Bolojan nu putea avea altă părere la moartea fostului președinte, pentru a nu arunca în aer coaliția de guvernământ.
Liderul USR, Dominic Fritz, a subliniat, în schimb, că „din respect pentru victimele Revoluției și ale mineriadelor, USR a propus în ședința de guvern să nu fie doliu național” și că reprezentanții Uniunii Salvați România nu vor participa la funeralii.
UDMR, reticent față de omagierea lui Iliescu
Pe de altă parte, fastul mortuar dedicat primului președinte post-decembrist nu e nici pe placul UDMR, care nu poate uita conflictele interetnice de la începuturile anilor ’90, mai ales cel de la Târgu Mureș, care s-a încheiat cu 5 morți și aproape 300 de răniți. Politica anti-maghiară a guvernului Iliescu din primii ani de după Revoluție este parte a trecutului pe care UDMR nu îl poate șterge.
Reacția PSD la boicotul USR
După ce USR a anunțat că nu participă la funeralii, PSD a decis să nu vină la ședința coaliției, în care urmau să se împartă, în regim paușal, funcțiile de prefecți și subprefecți, precum și cele de conducere a agențiilor guvernamentale. Social-democrații i-au acuzat pe liderii USR de „lipsă de respect” și au boicotat întâlnirea.
Este o formulă prin care PSD trage de timp, dar și o demonstrație de forță, prin care își arată voința de a păstra pentru oamenii săi posturile deja obținute din perioada executivului condus de Ciolacu. Actualii lideri social-democrați nu vor să plece de la putere și se bazează pe nevoia primarilor de bani guvernamentali. Pe de altă parte, în partid sunt și analize care arată că PSD continuă să se prăbușească dacă rămâne în cabinetul Bolojan.
Moștenirea politică a fostului președinte
Moartea lui Ion Iliescu ar putea transfera o parte din simpatia populară a fostului președinte spre partidul fondat de el, care între timp a deviat de la ideologia de stânga. Nu este exclus ca social-democrații să-și revizuiască opțiunile la congresul pregătit să aibă loc în această toamnă. Alinierea totală a PSD în spatele președintelui lor decedat ar putea duce la schimbarea ecuației, deși pe moment doar scoate în evidență incompatibilitatea cu USR.
Radicalismul Uniunii Salvați România răspunde în mod logic radicalismului din societate, fiindcă există mulți dintre cei născuți înainte de 1980, care au cunoscut istoria pe propria piele și care au înțeles crimele de care era responsabil, dezordinea din societate și politica pro-rusă dusă de Ion Iliescu până în jurul anilor 2000, când a făcut brusc o piruetă, pregătindu-și posteritatea prin împăcarea cu Regele Mihai, prin ducerea României în NATO și prin pregătirea aderării la UE.
Rețeaua pro-Moscova, înrădăcinată după Revoluție
Totuși, parte din generația răzvrătită, care a ieșit în stradă de nenumărate ori împotriva lui Iliescu, nu a putut să schimbe total lucrurile. Poate și fiindcă, așa cum spunea la DW procurorul militar Cătălin Ranco Pițu, „începând cu 22, 23, 24, 25 decembrie 1989, o întreagă rețea uriașă pro-Moscova s-a instalat la vârful politico-militar al României” și a continuat să se autoreproducă până astăzi.
Ion Iliescu este responsabil de felul în care această rețea a devenit influentă în cele mai importante zone ale puterii și își continuă misiunea, după cum s-a văzut la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024.
Funeraliile de stat nu sunt obligatorii prin lege
Există multe motive care ar fi putut fi invocate împotriva funeraliilor de stat. Legea (215/2016) nu le impune, ci doar le descrie (la articolele 17 și 18):
„Funeraliile de stat sunt ceremonii oficiale organizate de Guvern în cazul decesului Preşedintelui României şi al foştilor şefi de stat ai României”, „includ şi onoruri militare”.
Poziția președintelui Nicușor Dan
Președintele Nicușor Dan a declarat că „Istoria îl va judeca pe Ion Iliescu, personajul central al tranziției anilor ’90. Este obligația noastră să lămurim marile dosare ale epocii, pentru a merge asumat mai departe. Dumnezeu să-l ierte!”
Domnul Dan este de acord, însă, cu ceremoniile funerare decise de guvern, poate și fiindcă Ion Iliescu l-a felicitat în cuvinte frumoase după ce a câștigat alegerile, spunând că victoria lui arată „o aspirație profundă a cetățenilor pentru o conducere responsabilă, onestă și orientată spre viitor”, că implicarea lui Nicușor Dan în viața publică prefigurează „un mandat prezidențial marcat de echilibru, respect pentru valorile democratice și grijă față de bunăstarea tuturor românilor” și că „România traversează o perioadă complexă, cu provocări economice, sociale și geopolitice deosebite”, iar toate forțele politice trebuie să-l sprijine pe noul președinte.
Reacția Rusiei
Ambasada Rusiei la București a transmis un mesaj la moartea lui Ion Iliescu despre „contribuția semnificativă la menținerea relațiilor constructive dintre Rusia și România”, arătând, într-un moment geopolitic sensibil, balansul pe care l-a făcut primul președinte post-comunist al României.
Echilibru fără iertare
Funeraliile sugerează o normalitate la care a ajuns societatea, fără iertarea păcatelor și crimelor lui Ion Iliescu, fără impunerea lui ca un mare lider, ci doar ca o formă de echilibru asumată de cele două palate: Cotroceni și Victoria.