De ce ezită Rusia să ajute Iranul în conflictul cu Israelul
18 iunie 2025
De când Israelul a început atacurile recente asupra infrastructurii nucleare a Iranului, președintele rus Vladimir Putin a luat legătura cu lideri mondiali în legătură cu acest conflict.
Imediat după declanșarea atacurilor israeliene vinerea trecută, Putin a discutat atât cu președintele iranian Masoud Pezeshkian, cât și cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, a transmis Kremlinul.
Într-o declarație publicată pe site-ul Kremlinului, liderul rus „și-a exprimat condoleanțele față de conducerea și poporul Iranului pentru numeroasele victime” și a „subliniat că Rusia condamnă acțiunile Israelului, care au fost comise cu încălcarea Cartei ONU și a dreptului internațional.”
A doua zi, Putin a reiterat condamnarea operațiunii israeliene într-o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump, un susținător ferm al lui Netanyahu.
Totuși, în ciuda alianței tot mai strânse dintre Rusia și Iran, Kremlinul este puțin probabil să ofere ajutor militar partenerului său strategic.
Afacerea de aur a Moscovei cu Teheranul
Având în vedere legăturile economice dintre Rusia și Iran, criticile lui Putin la adresa Israelului pentru atacarea Republicii Islamice nu sunt deloc surprinzătoare.
Iranul este de mult timp un partener apropiat al Rusiei, mai ales pentru că ambele țări sunt supuse unor sancțiuni severe din partea democrațiilor occidentale. Recent, Iranul a aderat la BRICS, un grup de state cu economii emergente din afara sferei occidentale, fondat cu sprijinul Rusiei.
Relația dintre cele două țări s-a consolidat și mai mult după ce Rusia a declanșat invazia la scară largă a Ucrainei în februarie 2022. Aliații occidentali au acuzat Iranul că a furnizat drone militare Rusiei, care au fost ulterior folosite pentru a ataca infrastructura civilă din Ucraina.
Potrivit unor relatări din presă, Moscova ar fi plătit pentru aceste drone cu cel puțin 1,8 tone de lingouri de aur, în valoare de aproximativ 104 milioane de dolari, transferate companiei iraniene Sahara Thunder. De asemenea, Iranul ar fi putut cere ajutorul Rusiei în dezvoltarea programului său nuclear.
Analiștii cred că Moscova nu dorește să piardă un partener atât de stabil.
„Kremlinul acționează conform unui vechi principiu coranic: ‘Luptă și poartă război, dar nu depăși măsura’,” spune pentru DW Ruslan Suleymanov, analist pe Orientul Mijlociu cu sediul la Cairo. „Cu alte cuvinte, Moscova, care are interese și prezență în Orientul Mijlociu, preferă să evite orice fel de haos incontrolabil în regiune.”
De ce este improbabil un ajutor militar rusesc pentru Iran
După lansarea atacurilor Israelului asupra Iranului, parlamentul iranian a ratificat Tratatul privind Parteneriatul Strategic Cuprinzător cu Rusia. Acordul fusese semnat inițial de președinții celor două țări în luna ianuarie și fusese aprobat de parlamentul rus cu două luni în urmă.
În ciuda denumirii sale ambițioase, tratatul nu instituie un pact de apărare reciprocă. El nu obligă niciuna dintre părți să ofere asistență militară în caz de atac. În schimb, prevede doar că cele două părți se angajează să nu sprijine adversarii celuilalt.
Analista pe Orientul Mijlociu Marianna Belenkaya, care a părăsit Rusia după izbucnirea războiului din Ucraina și trăiește acum în Israel, consideră că este foarte puțin probabil ca Moscova să ofere Iranului sprijin militar direct – cel puțin nu într-o formă oficială sau publică.
„Nu are niciun motiv să o facă, mai ales că încearcă să restabilească sau să îmbunătățească relațiile cu Washingtonul, deși nu poate fi exclusă complet o implicare discretă din culise”, apreciază Belenkaya.
Rusia ca mediator pentru Iran
Belenkaya afirmă că Putin este sincer în ofertele sale recente de a media între Iran și adversarii acestuia. Potrivit ei, se pare că Putin i-ar fi recomandat anul trecut liderului suprem iranian, Ali Khamenei, să revină la masa negocierilor.
Într-un interviu recent acordat rețelei americane ABC News, Donald Trump a declarat că este deschis ideii ca Rusia să medieze conflictul dintre Israel și Iran.
Belenkaya consideră că Rusia „probabil nu poate exercita presiuni asupra Iranului în același mod în care o face SUA”, dar că, în calitate de mediator, „poate funcționa ca un canal de comunicare”.
În cadrul negocierilor indirecte dintre SUA și Iran, din aprilie, se aștepta ca Rusia să joace un rol important în cazul în care s-ar fi ajuns la un nou acord nuclear. Ziarul The Guardian a relatat că Moscova era luată în considerare ca posibilă destinație pentru stocul de uraniu îmbogățit al Iranului și că ar putea servi ca arbitru imparțial în caz de încălcări ale acordului. Conform acestei propuneri, Rusia ar fi urmat să returneze Iranului uraniul îmbogățit în cazul în care SUA ar fi încălcat termenii înțelegerii.
Dacă un astfel de acord ar fi încheiat, Germania, Franța și Regatul Unit și-ar pierde rolurile de garanți prevăzute în acordul nuclear cu Iranul, din 2015, din care SUA s-au retras în 2018 la decizia lui Trump.
Șansa Moscovei de a avansa în Ucraina
În același timp, experții consideră că Kremlinul profită de distragerea atenției Occidentului de la războiul său în desfășurare împotriva Ucrainei. Marți, Rusia a lansat unul dintre cele mai sângeroase atacuri asupra Kievului din ultimele luni, soldat cu 14 morți și zeci de răniți.
În paralel, liderii G7 încearcă să abordeze escaladarea din Orientul Mijlociu în cadrul actualului summit al grupului, desfășurat în Canada. Cancelarul german Friedrich Merz declarase anterior că acest subiect va fi „foarte sus pe agenda discuțiilor”.
Între timp, o întâlnire programată pentru 17 iunie între Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski pare să fi fost anulată, după plecarea prematură a lui Trump de la summitul G7.
Suleimanov, analistul pe Orientul Mijlociu cu sediul la Cairo, a subliniat că este în interesul Kremlinului ca liderii americani și europeni să fie distrași de la ceea ce se întâmplă în Ucraina.
„În acest context, Putin ar putea profita de ocazie pentru a lansa o ofensivă sau pentru a provoca un alt tip de destabilizare,” a declarat Suleimanov.