Alegerile din Albania, un test crucial pentru aderarea la UE

Pe 11 mai, Albania va organiza primele alegeri parlamentare de la deschiderea oficială a negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană, în iulie 2022.

Prim-ministrul Edi Rama și Partidul Socialist (PS), aflat la guvernare, vizează un al patrulea mandat istoric. Între timp, opoziția rămâne fragmentată, cu Partidul Democrat (PD) ca a doua cea mai puternică forță politică, urmat de o serie de partide și mișcări mai mici.

Votul de duminică este considerat pe scară largă un moment decisiv pentru traiectoria democratică a Albaniei, angajamentul său de a combate corupția și aspirația sa de lungă durată de a adera la UE.

Un total de 3,7 milioane de cetățeni albanezi sunt chemaţi la urne să aleagă 140 de membri ai Parlamentului - iar diaspora albaneză participă pentru prima dată la vot.

Campanie cu mesaj pro-UE

Partidul Socialist și-a lansat campania electorală la prânz, pe 12 aprilie, un moment plin de simbolism.

Evenimentul de deschidere din Piața Skanderbeg a prezentat o scenă concepută să semene cu steagul UE cu 12 stele, subliniind mesajul central al partidului: integrarea europeană rămâne obiectivul său politic principal. Sloganul campaniei - „Albania 2030 în UE” - întărește acest mesaj.

„Numai noi avem viitorul european al Albaniei în mâinile noastre”, a declarat premierul Rama, îndemnând alegătorii să sprijine PS, pe care îl consideră singura forță politică aptă să obțină aderarea la UE.

Poate PS garanta aderarea la UE?

Dar analiștii politici argumentează că aderarea la UE este în primul rând un proces tehnic, bazat pe îndeplinirea de către țările candidate a unor criterii stricte stabilite de Bruxelles. Acestea merg dincolo de sloganuri și necesită reforme instituționale durabile.

„Folosirea integrării europene ca mesaj electoral dăunează sensului real al procesului, deoarece Albania trebuie să implementeze reforme, să construiască un stat de drept funcțional, să lupte împotriva corupției și să treacă printr-o transformare socială largă”, a declarat pentru DW analistul politic Afrim Krasniqi, director executiv al Institutului Albanez de Studii Politice.

„Această promisiune este o abordare spectaculoasă”, spune Elvin Luku, profesor de comunicare la Universitatea din Tirana. „Doisprezece ani la putere au uzat acest guvern, așa că promisiunea unui pașaport UE pare a fi singura opțiune rămasă pentru a impulsiona campania.”

Opoziție divizată, dar unită

„Aceasta este cea mai solidă coaliție pe care Albania a avut-o în ultimii 32 de ani,” a declarat fostul premier și lider al Partidului Democrat, Sali Berisha, în martie, prezentând Alianța pentru o Albanie Măreață - o coaliție a partidelor de opoziție.

În încercarea de a câștiga încrederea alegătorilor pe 11 mai, această alianță promite să îmbunătățească nivelul de trai al cetățenilor, cu propuneri precum creșterea salariului mediu la 1.200 de euro și majorarea pensiilor cu 20%.

Totuși, după 12 ani în opoziție și numeroase diviziuni în interiorul PD, provocările persistă.

Acuzații de corupție

Deși eliberarea lui Berisha din arest la domiciliu, după ce justiția albaneză l-a pus sub acuzare pentru corupție, a revitalizat temporar baza de susținători a PD, fostul premier se află încă sub investigație în țară și este sancționat atât de SUA, cât și de Regatul Unit pentru corupție și subminarea democrației, ceea ce îi limitează credibilitatea pe plan internațional.

Aliatul său, Ilir Meta - fost președinte și lider al Partidului Libertății - se află în detenție, fiind arestat în 2024 pentru corupție și spălare de bani.

Potrivit lui Krasniqi, lista de candidați ai opoziției sugerează că scopul principal este obținerea de imunitate și protecție pentru persoanele anchetate, nu reforma internă.

Partide noi încearcă să zguduie scena politică

Pe o scenă dominată de decenii de PS și PD, mai multe partide noi au intrat în cursă, sperând să ofere o alternativă reformistă.

Printre ele se numără Levizja Bashke (Mișcarea Împreună), o mișcare de stânga cu rădăcini în activismul civic, Shqiperia behet (Albania se ridică), născută din mişcarea anticorupție, și Mundesia (Oportunitatea), condusă de antreprenorul și fostul deputat Agron Shehaj.

Deși sondajele arată că aceste partide au șanse reduse să obțină un impact major, analiștii consideră participarea lor drept un semn pozitiv pentru democrația albaneză.

„Pentru prima dată vedem partide noi care nu sunt doar ramuri ale celor vechi, ci care oferă alegătorilor alte opțiuni. Acest lucru ajută la descentralizarea politicii”, spune Krasniqi.

Vot liber, dar reprezentare controlată

Modificările recente ale codului electoral au introdus votul preferențial, permițând alegătorilor să indice preferințele pentru candidați dintr-o listă de partid.

Totuși, o limitare importantă persistă: o treime din listă este închisă, ceea ce înseamnă că ordinea candidaților din acea secțiune este stabilită de liderii partidului și nu poate fi schimbată de alegători.

Pe scurt, acei candidați au mandate asigurate. Analiștii politici susțin că acest sistem întărește controlul conducerii partidului și limitează competiția autentică.

„Rivalitatea politică s-a mutat în interiorul partidelor, reducând concurența între partidele opuse. Listele sunt rezultatul unui proces lipsit de meritocrație, care urmărește să limiteze accesul alternativ în grupurile parlamentare”, spune Krasniqi.

O amenințare pentru sistemul de justiţie?

În timp ce principalele partide politice din Albania promit în ultimele zile ale campaniei să întărească statul de drept și să combată corupția, listele lor de candidați transmit un alt mesaj.

Atât Partidul Socialist cât și Partidul Democrat au inclus candidați aflați sub investigația SPAK - Structura Specială de Combatere a Corupţiei și Crimei Organizate.

Conform datelor furnizate de organizația civică Qendresa Qytetare, 15 candidați ai PS și PD sunt anchetați, șapte dintre ei ocupând poziții eligibile. Deși aceste candidaturi nu sunt ilegale, analiștii consideră că subminează încrederea în justiție.

„Includerea de către partidele mari a unor candidați aflați sub investigație penală reprezintă un regres pentru democrația albaneză,” spune Rigels Xhemollari, directorul executiv al Qendresa Qytetare.

„Unele nume sunt rude ale unor figuri criminale cunoscute sau persoane eliminate anterior din politică în baza legii de decriminalizare,” adaugă el.

Xhemollari avertizează că dacă acești candidați vor ajunge în Parlament, ei ar putea juca un rol semnificativ în subminarea sistemului de justiție. Între timp SPAK investighează 35 de cazuri de infracțiuni electorale.

Alegerile - un test esențial pentru integrarea în UE

Potrivit unui raport din 28 aprilie al Oficiului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului, mediul politic este caracterizat printr-un "grad ridicat de polarizare și neîncredere între principalele două partide,” ceea ce ridică semne de întrebare privind corectitudinea procesului electoral.

Alegerile de duminică sunt considerate un test decisiv pentru maturitatea democratică a Albaniei și drumul său către aderarea la UE.

Deși Albania a făcut progrese în reforma justiției, în special datorită investigațiilor SPAK în cazuri de corupție la nivel înalt, procesul electoral rămâne un punct vulnerabil.