Cât de degradată este infrastructura Germaniei?

Un "breaking news" șoca opinia publică germană în seara zilei de 11 septembrie 2024, când unul dintre cele patru poduri din Dresda care traversează Elba s-a prăbușit. Faptul că incidentul nu s-a soldat cu victime poate fi considerat un miracol, într-un oraș locuit de 800.000 de oameni și vizitat anual de peste 2 milioane de turiști. Un ultim tramvai avea să traverseze nefericita construcție cu doar 18 minute înainte de dezastru.

Experții au stabilit că oțelul folosit la stabilizarea podului între 1967 și 1971 prezenta urme de coroziune și multiple fisuri. Incidentul a stârnit îngrijorări în toată Germania, țară în care mii de poduri se află într-o situație deplorabilă. Cele mai multe dintre ele au nevoie de renovare urgentă iar altele sunt atât de fragile încât trebuie să fie demolate și, eventual, reconstruite.

Cel puțin 5 miliarde de euro pe an doar pentru poduri

În Republica Federală există aproximativ 130.000 de poduri. Esențiale pentru traficul din întreaga țară sunt cele aproximativ 40.000 de poduri care traversează autostrăzi și drumuri naționale. Potrivit Ministerului Federal al Transporturilor, circa 5.000 dintre aceste poduri necesită reparații urgente sau trebuie demolate și reconstruite.

În 2024 erau alocate 4,6 miliarde de euro pentru renovarea autostrăzilor, a drumurilor naționale și a podurilor aferente. În negocierile privind bugetul federal pentru 2025, care au eșuat în timpul vechiului guvern federal condus de Olaf Scholz, fusese prevăzută suma de 5 miliarde de euro. Potrivit companiei naționale de autostrăzi, Autobahn-GmbH, suma este insuficientă.

Investiții neglijate care acum se răzbună

Nu doar podurile trebuie consolidate și renovate, ci și drumurile și liniile de cale ferată, sistemul de alimentare cu energie și apă, sistemul de telecomunicații ori clădirile școlilor, universităților și ale spitalelor. Cea mai puternică țară europeană și-a neglijat infrastructura tehnică și socială timp de decenii. "Țara noastră funcționează cu sisteme uzate", avertiza liderul social-democrat Lars Klingbeil la începutul lunii martie.

Germania a rămas în urmă și la capitolul modernizare. Conversia și extinderea infrastructurii energetice neutre din punct de vedere climatic necesită timp iar digitalizarea continuă să rămână prea lentă.

Într-un recent sondaj realizat de Camera de Comerț și Industrie a Germaniei (DIHK), mai bine de un sfert dintre companiile intervievate se plâng de lipsa conexiunilor rapide la Internet. "Extinderea rețelei de fibră optică abia poate ține pasul cu cererile tot mai mari ale companiilor", notează cu îngrijorare DIHK.

Șantiere pe 40 de tronsoane de calea ferată

Economiștii cer de mai multă vreme clasei politice să își intensifice eforturile de investiții în infrastructură. Un studiu efectuat în vara anului trecut de Institutul Economiei Germane (IW), apropiat de patronate, stabilea necesarul de investiții în următorul deceniu la 600 de miliarde de euro. Cea mai mare parte a banilor este necesară pentru infrastructura de transport supraregională, argumentează experții.

În iunie 2024, Federația Industriei Germane (BDI) avertiza că valoarea investițiilor necesare în acest domeniu se ridică la circa 165 de miliarde de euro.

Ministrul transporturilor federal, liberal-democratul Volker Wissing, încă în funcție, a avut ideea de a crea un fond de infrastructură în valoare de mai multe miliarde de euro, scop în care dorea să mobilizeze și capital privat. Însă inițiativa lui a rămas doar pe hârtie.

În planurile de renovare generală a rețelei feroviare există o gaură de finanțare de 13 miliarde de euro. Compania Deutsche Bahn, notorie pentru lipsa de punctualitate a trenurilor, și-a propus ca până în 2030 să repare cele mai importante 40 de tronsoane, acoperind aproximativ 4.200 de kilometri de cale ferată.

Cât de costisitor poate fi un singur proiect de infrastructură de transport observăm dacă aruncă o privire asupra proiectului "Stuttgart 21". Lucrările de construcție la gara din Stuttgart durează de 15 ani. În tot acest timp, estimările oficiale ale costurilor au crescut de mai multe ori, de la 4 miliarde de euro la începutul construcției, la 11 miliarde de euro în decembrie 2023.

Cum va ajunge curentul electric de la nord la sud?

Sume uriașe sunt necesare inclusiv pentru continuarea dezvoltării energiilor regenerabile și a rețelei electrice necesare. Dat fiind că energia eoliană este generată în principal în nordul țării, este nevoie de construirea mai multor linii electrice de mare capacitate pentru a distribui producția de curent electric în întreaga țară. Doar extinderea rețelelor electrice ar putea costa 55 de miliarde de euro - plus 110 miliarde de euro pentru extinderea rețelelor de distribuție locale până în 2033 -, avertizează operatorii din energie.

În prezent, costurile sunt transferate consumatorilor casnici și companiilor prin intermediul așa-numitelor taxe de rețea, cu efect direct asupra prețurilor la electricitate. Prețurile enorme la energie limitează competitivitatea companiilor germane la nivel mondial și reprezintă una dintre preocupările majore ale mediului de afaceri din Republica Federală.

Dacă dorește să ușureze povara asupra consumatorilor, statul va trebui inevitabil să preia o parte din taxele de rețea. În plus, există costuri pentru construirea de centrale electrice de rezervă, instalații de stocare a energiei electrice și o rețea de hidrogen.

Locuințele fac și ele parte din infrastructură

Germania se confruntă cu deficit sever de locuințe la nivel național, în special în orașe și centrele urbane. Această situație a dus la creșterea drastică a chiriilor. La München, de pildă, metrul pătrat de închiriat poate ajunge la 24 de euro.

Problema afectează inclusiv persoanele cu venituri normale, care pur și simplu nu își mai permit să locuiască în orașe. În plus, angajatorii care nu plătesc salarii mari nu mai pot găsi lucrători decât dacă oferă apartamente de serviciu.

BDI calculează că va fi nevoie de 56 de miliarde de euro în următorii zece ani pentru a stimula construcția de locuințe - de preferat în mod ecologic.

Sistemul de educație, încotro?

Un alt "șantier" gigantic se anunță a fi sistemul de educație, în condițiile în care renovarea grădinițelor, a școlilor și a universităților, precum și digitalizarea instituțiilor de învățământ necesită sume colosale.

Federația Industriei Germane estimează că în acest domeniu vor fi necesare fonduri de aproximativ 100 de miliarde de euro. Sindicatul Educație și Știință (GEW) preconizează chiar 130 de miliarde de euro. "Sistemul educațional german este ca un mare șantier cu lucrări de mare amploare", scria sindicatul într-o notă publicată la începutul lunii martie 2025.

Specialiștii atrag totodată atenția și asupra deficitului "dramatic" de forță de muncă calificată, fenomen care afectează îndeosebi grădinițele și școlile primare.

În Germania, educația intră în competența landurilor federale, motiv care celor 16 landuri regiuni germane le revine principala sarcină de a găsi soluții.

Însă orașele și municipalitățile însele păstoresc la rândul lor infrastructuri îmbătrânite. Motivul pentru gradul scăzut de investiții al municipalităților în educație este simplu: nu sunt bani.

Există lipsuri în multe domenii

În sectorul spitalicesc, deficitul de investiții se ridică la aproximativ 50 de miliarde de euro. Potrivit Federației Germane a Spitalelor, aproximativ 70% din spitalele din Germania înregistrează pierderi.

În ceea ce privește protecția în caz de dezastre (inundații și alte fenomene meteo, dar și protecția civilă în caz de război), necesarul ar fi de aproximativ 10 miliarde de euro.

În concluzie, Germania va avea într-adevăr nevoie de sute sau poate chiar de mii de miliarde de euro pentru a-și moderniza, cât de cât, infrastructura tehnică și socială.