Cât de avansat este programul atomic iranian?
16 iunie 2025
Israelul şi-a justificat recentele atacuri asupra unor ţinte iraniene susţinând că Teheranul este foarte aproape de a fabrica o bombă atomică. Asta ar fi fără doar şi poate o ameninţare existenţială pentru Israel fiindcă regimul iranian a declarat în repetate rânduri că vrea să nimicească Israelul.
Teheranul insistă că programul său nucelar are caracter exclusiv civil dar părţi ale comunităţii internaţionale văd în el şi potenţial militar. Duminică, ministrul de Externe francez, Jean-Noel Barrot, a declarat că programul atomic al Teheranului este o "ameninţare existenţială" pentru Israel şi Europa dar consideră că diplomaţia este cea mai bună soluţie. Ministrul german de Externe, Wadephul, declarase deja de sâmbătă că Berlinul, Parisul şi Londra sunt gata să discute cu Teheranul pentru a detensiona situaţia.
Cât de avansat este programul atomic iranian?
Programele atomice civile urmăresc construcţia unor centrale energetice nucleare pentru producţia de curent. Programele atomice militare în schimb vizează producţia de focoase nucleare. Regimul de la Teheran a tot afirmat că programul său atomic este exclusiv civil şi majoritatea experţilor precum şi serviciile secrete occidentale sunt de părere că Iranul într-adevăr nu lucrează în prezent la o bombă atomică.
Dar îngrijorare provoacă gradul de îmbogăţire a uraniului în Iran. Potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (IAEO) Iranul deţine peste 400 de kilograme de uraniu îmbogăţit cu 60 la sută. Această îmbogăţire depăşeşte cu mult necesarul pentru producţia de energie. Şi este aproape de nivelul de îmbogăţire necesar pentru fabricarea bombei atomice. Îmbogăţirea la 90 la sută a celor 400 de kilograme ar fi suficientă pentru aproximativ 10 arme nucleare.
"Potrivit IAEO Iranul şi-a accelerat îmbogăţirea la nivelul de 60 la sută şi a existat o înteţire a testelor cu rachete", a declarat pentru DW Hans Jakob Schindler, expert în materie de securitate în cadrul Counter Extremism Project. "S-ar putea spune că Iranul vrea să-şi amelioreze poziţia de negociere în raport cu SUA dar se poate interpreta şi că Teheranul se îndreaptă rapid spre construcţia bombei nucleare". Negocierile cu SUA sunt în prezent îngheţate din pricina escaladării situaţiei în regiune.
În prezent lipsesc dovezile că Iranul ar fi îmbogăţit uraniu la nivelul de 90 la sută. Dar experţii avertizează că ţara ar putea atinge rapid acest nivel cu capacităţile tehnice de care dispune. Cu doar câteva zile înaintea atacului israelian Iranul a anunţat că a pus în funcţiune o nouă instalaţie de îmbogăţire a uraniului.
Dar uraniul îmbogăţit încă nu este o bombă atomică. Iranul ar trebui să construiască şi un focos care să funcţioneze şi o rachetă care să ducă bomba la ţintă.
Ce efect au atacurile israeliene?
Israelul a atacat atât instalaţii nucleare cât şi membri ai conducerii militare şi oameni de ştiinţă care lucrau la programul atomic. Imagini din satelit arată diverse grade de distrugere a celor două centre de cercetare şi îmbogăţire a uraniului, Natans şi Isfahan. IAEO a confirmat distrugeri la cele două instalaţii, dar nu este clar cât de dificil îi va fi Iranului să le repare.
Walter Posch, specialist în problemele Iranului în cadrul Institutului de asigurare a păcii şi management al conflictelor din Viena crede că atacurile israeliene au avut urmări "serioase" pentru Iran: "Mai importanţi decât generalii ucişi sunt desigur oamenii de ştiinţă. Ei au lucrat la programul atomic aproape de la început şi aveau toate cunoştinţele necesare", a explicat el pentru DW. "Aceştia jucau un rol cheie şi aceste pierderi la nivel ştiinţific sunt o mare lovitură".
Pe lângă instalaţiile nucleare şi elita militară şi ştiinţifică, Israelul a bombardat şi baze de rachete şi depozite de carburanţi.
De ce are Iranul un program atomic?
Programul atomic iranian a debutat în anii 1950. Guvernul prooccidental de atunci l-a demarat cu ajutorul SUA. După revoluţia islamică din anul 1979 când la Teheran a preluat puterea un regim antioccidental la nivel internaţional a crescut îngrijorarea că acest program ar putea căpăta şi o componentă militară.
În anul 2002, inspectori internaţionali au descoperit la Natans uraniu îmbogăţit la un nivel ridicat şi au fost decise sancţiuni internaţionale împotriva Iranului.
În anul 2015 Iranul a ajuns la un acord atomic cu SUA şi alte state occidentale cunoscut sub denumirea Joint Comprehensive Plan of Action (JCPOA). Acordul limita programul atomic şi prevedea controale stricte în schimbul relaxării sancţiunilor.
Dar preşedintele SUA Donald Trump a retras ţara sa din Acord în timpul primului său mandat de preşedinte. SUA au instituit de asemenea sancţiuni cuprinzătoare împotriva Iranului.
În reacţie, Iranul a renunţat treptat să mai respecte prevederile acordului şi a îmbogăţit uraniul pentru nivelul de 3,67 la sută, cât fusese înţelegerea.
De la debutul celui de-al doilea mandat al preşedintelui Trump există din nou eforturi pentru o înţelegere între Washington şi Teheran. O întâlnire a delegaţiilor ambelor părţi ar fi trebuit să aibă loc în aceste zile la Oman, dar a fost contramandată pe fundalul situaţiei actuale.