Cum poate eșua România? Cu o Justiție în slujba politicii?

Justiția nu mai funcționează demult în parametrii normali, nu doar fiindcă politicienii și înalții demnitari aproape au dispărut din rapoartele Direcției Naționale Anticorupție (DNA), dar și fiindcă întreg mecanismul pare gripat. Nici la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată nu există destul entuziasm. Dosarul Nordis a fost ținut la fezandat multă vreme, fiindcă firele duceau până la primul ministru și la alți lideri PSD iar ridicarea controlului judiciar în cazul fraților Tate este o altă formulă de a răspunde unor presiuni politice.

Oficialii români neagă că Administrația SUA ar fi insistat în privința celor doi, dar ministrul de Externe, Emil Hurezeanu a recunoscut că emisarul special al lui Trump, Richard Grenell, un susținător al fraților Tate, ar fi ridicat acest subiect la întâlnirea pe care au avut-o la Conferința pentru Securitate de la München. Există la Casa Albă mai mulți admiratori ai fraților Andrew și Tristan Tate, între ei, potrivit Financial Time, fiul lui Donald Trump și una din consilierele prezidențiale.

Cei doi americano-britanici, înainte de a pleca poate definitiv din România, deși erau cercetați de procurorii anti-mafia din România pentru fapte foarte grave (ar fi traficat 34 de femei, ar fi sechestrat și violat minori) au fost lăsați în libertate, inclusiv cu posibilitatea de a-și intimida sau mitui victimele.

Cum a fost convins procurorul DIICOT să le dea voie să plece în Statele Unite? Ar putea răspunde pentru ce a făcut, dacă cei doi nu se mai întorc ? Sau la fel ca în cazul plagiatului generalului Nicolae Ciucă va fi promovat? Acum un an, procuroarea Mihaela Iorga Moraru a clasat  o anchetă în care cercetase modul de repartizare a unui dosar de la Curtea de Apel București referitor la doctoratul lui Ciucă. G4media explica atunci că magistrata ar fi primit în schimbul acestui serviciu funcția de procuror-șef al Secției de combatere a corupției din DNA, în ciuda avizului negativ dat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Fostul președinte Klaus Iohannis i-a semnat decretul de numire fără mustrări de conștiință. Un lanț mai lung de magistrați au fost implicați în salvarea generalului Ciucă, iar din acest lanț face parte și actualul șef al DNA, Marius Voineag. Fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, l-a propus pe Voineag în acest fotoliu, în ciuda rezultatului slab obținut de Voineag în fața Comisiei de selecție.

Ioana Ene Dogioiu de la Spotmedia a demonstrat cu documente că exista o legătura între procurorul Voineag propus la șefia DNA și blocarea analizei plagiatului lui Nicolae Ciucă. Între timp, din funcția de ministru de Interne, același Cătălin Predoiu are alte interese și alte obiective, așa că a început să-l critice pe șeful DNA că nu e în stare să recupereze prejudiciile de la cei care sunt condamnați: „mulţi rămân cu foarte mulţi bani”. Aceasta este însă o filosofie mai veche a justiției, așa că mulți politicieni, oligarhi, demnitari, oameni de afaceri, clienți politici fac câțiva ani de închisoare, după care se întorc la averile lor dobândite ilicit.

Statul de drept nu funcționează în România: cel puțin un procuror este implicat alături de Călin Georgescu în acuzațiile care i se aduc, inclusiv cea de încercare de lovitură de stat; apoi, magistrații la vârf sunt selectați pe criterii de loialitate politică, nu de competență și curaj, iar subordonarea se poate vedea adesea de jos de la firul ierbii până la parchetele centrale sau la Înalta Curte.

Și fiindcă fără Justiție democrația tinde să se gripeze, România a ajuns să cadă de la categoria „democrație viciată” la „regim hibrid” alături de Papua Noua Guinee, Senegal și Paraguai. Anularea alegerilor de către judecătorii Curții Constituționale în decembrie anul trecut a afectat în mod negativ scorul României la capitolul „procesul electoral și pluralismul”, dar retrogradarea altor scoruri ar fi avut loc chiar și fără evenimentul de la finalul anului, precizează Economist Intelligence Unit, care face anual indexul global al democrației.

Cercetarea insistă și asupra altor indicatori, cum ar fi încrederea în partidele politice sau avansul corupției, unde România a fost retrogradată și există riscul ca democrația autohtonă să continue să se degradeze.

O țară în care Justiția răspunde comenzilor politice, în care partidele plătesc presa să facă propagandă din banii alocați de bugetul de stat, în care jurnaliștii sunt intimidați, în care organizațiile neguvernamentale sunt asfixiate de taxe de judecată mari, fiindcă se contrapun marilor afaceriști, e o țară care poate eșua, dacă nu cumva a eșuat deja.