Cum ne putem pregăti pentru o pană de curent?

Există multe speculaţii şi puţine certitudini legate de cauzele întreruperii curentului în Spania, Portugalia, Andorra şi în unele părţi ale Franţei. Potrivit şefului distribuitorului spaniol de curent Red Eléctrica de España, motivul poate fi producţia de curent cu panouri fotovoltaice.

În orice caz în doar 5 secunde au dispărut brusc 15 Gigawaţi (GW) din reţea, după cum a informat cotidianul spaniol El País, ceea ce a reprezentat 60 la sută din curentul care se consuma în acel moment în Spania. Cinci secunde au fost de ajuns pentru intrarea sistemului în colaps şi instalarea haosului timp de câteva ore bune.

Spre deosebire de alte regiuni ale lumii astfel de pene totale de curent sunt foarte rare în Europa industrializată. Aceasta le dă oamenilor un sentiment înşelător de siguranţă fiindcă în ciuda tuturor măsurilor de precauţie infrastructura critică poate fi afectată de disfuncţionalităţi tehnice, de catastrofe naturale care devin tot mai frecvente, de acţiuni de sabotaj sau atacuri cibernetice. La acestea se adaugă marile probleme pe care schimbarea energetică le presupune nu doar pentru sistemul european de curent.

Infrastructură fragilă

Orice ar provoca o întrerupere de curent, aceasta, dacă este mai lungă, este o ameninţare pentru societatea noastră energofagă, a scris expertul în domeniu Herbert Saurugg într-un articol publicat în ianuarie 2025 de revista Focus Online. "Dependenţa omniprezentă de energia electrică ne face extrem de vulberabili în faţa urmărilor unui astfel de incident".

Brusc trenurile şi tramvaiele s-ar opri, lifturile s-ar bloca şi telefoanele mobile şi aparatele electrice nu ar mai funcţiona. Nu ar mai funcţiona nici automatele bancare şi nici casele de marcat. Încălzirea nu ar mai funcţiona, nu va mai exista nici apă curentă şi s-ar instala întunericul. În unele spitale şi clădiri publice ar porni generatoarele de curent pentru cazuri de avarie, dar "fără aprovizionarea cu curent viaţa noastră, aşa cum o cunoaştem, ar încremeni brusc", avertizează Saurugg.

Analiza de risc a guvernului german

"Reţeaua de curent din Germania se numără printre cele mai sigure şi stabile la nivel mondial", se arată într-o analiză a guvernului federal. Şi în ciuda schimbării energetice, a renunţării la energia atomică, a înmulţirii vehiculelor electrice şi a pompelor geotermale aprovizionarea cu curent este foarte sigură în Germania.

"Pene de curent cu durată mai lungă şi pe suprafeţe mari nu au existat decât rar în Germania. Ele rămân în continuare puţin probabile. Ceva mai frecvente sunt penele de curent cu durată scurtă şi la nivel local. Dar şi acestea sunt rare".

În cadrul unui "test de stres", realizat de patru furnizori de curent la cererea Ministerului Economiei, "nici în iarna 2022-2023, când au fost temperaturi scăzute nu s-au înregistrat pene de curent mai îndelungate în Germania, care să genereze o criză. Un astfel de scenariu este puţin probabil dar nu poate fi niciodată exclus cu desăvârşire".

Concomitent testul de stres a arătat că în anumite regiuni din Europa nu exista suficient curent şi că scenarii foarte critice se pot întâmpla pentru câteva ore şi în Germania.

Urmările pe termen lung ale unei pene de curent

Un Blackout este mai mult decât o pană de curent de amploare, aminteşte Saurugg, care a studiat începând din 2011 toate penele supraregionale de curent, de infrastructură şi aprovizionare. Aceasta fiindcă o pană de curent pe o suprafaţă mare şi pentru o perioadă de timp mai îndelungată duce la întreruperea lanţurilor de aprovizionare. Şi ordinea publică este periclitată.

Probabil că aprovizionarea cu curent poate fi restabilită în termen de multe ore sau zile. Dar nefuncţionarea telecomunicaţiilor poate dura mai mult din pricina avariilor. Reluarea producţiei, a logisticii şi aprovizionării cere reţele stabile de curent şi comunicaţii.

Repornirea aprovizionării cu mărfuri vitale ar putea dura până la două săptămâni şi va dura câteva luni până când situaţia se va normaliza. Criza adevărată debutează abia după ce curentul există din nou în reţea, a afirmat Saurugg.

Populaţia nu şi-a luat măsuri de prevedere

Saurugg deplânge faptul că populaţiile din Europa Centrală nu sunt pregătite suficient pentru un blackout şi urmările sale. "Cel mai mare risc nu este reprezentat de pana de curent în sine ci de naivitatea larg răspândită faţă de un astfel de scenariu şi de lipsa proviziilor şi a măsurilor preventive. Riscurile sunt subestimate" a adăugat expertul.

Doar o treime din populaţie este capabilă, potrivit studiilor şi sondajelor, să se aprovizioneze singură pe o perioadă de mai mult de o săptămână. Chiar şi membrii organizaţiilor care execută misiuni, autorităţile şi operatorii infrastructurii critice nu sunt adesea mai bine pregătiţi decât cetăţenii obişnuiţi.

De câţiva ani organizaţii cum ar fi Oficiul Federal pentru Protecţia Populaţiei şi Ajutor în caz de Catastrofă îi roagă pe oameni să se pregătească pentru un posibil blackout şi pentru situaţii de criză.

Între provizii trebuie să se numere o cantitate suficientă de apă potabilă, echipament de prim ajutor şi medicamente personale în cantitate suficientă. În plus alimente care pot fi conservate mai mult timp cum ar fi paste făinoase, orez şi conserve pentru minimum 14 zile, şi ciocolată. Şi lumânări, brichete şi chibrituri, lanterne cu baterii de rezervă, o sobă de camping, aparate solare de încărcat baterii şi un radio pe baterii precum şi o sumă de bani lichizi ar trebui să se afle în locuinţe pentru perioade de criză.