FAZ: "Ultima speranţă la dreapta extremă"?

Că George Simion, liderul formațiunii ultranaționaliste AUR, a câștigat în mod detașat primul tur al scrutinului prezidențial, obținând 41% din voturi la nivel național, este un aspect. Al doilea, poate chiar mai semnificativ, este sprijinul substanțial pe care acest candidat l-a primit din partea diasporei, remarcă publicația "Frankfurter Allgemeine".

"În Germania, unde trăiesc mai bine de 900.000 de români, Simion a obținut 74 la sută din voturi. Scorul este fără discuție impresionant, iar acești votanți s-ar putea dovedi decisivi în turul doi", scrie FAZ într-un reportaj care încearcă să descopere motivele popularității lui Simion în diaspora.

"Este acest viraj sever spre dreapta rezultatul campaniilor de pe TikTok invocate de Curtea Constituțională din România pentru anularea alegerilor și descalificarea candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu? Asistăm la o reacție de mânie față de această decizie? Fapt este că toate acestea îi aduc puncte suplimentare lui George Simion, candidatul inspirat de mișcarea MAGA a lui Donald Trump și care vrea ca Republica Moldova să facă parte dintr-o Românie Mare", scrie FAZ.

Influenta publicație germană constată însă că, în cazul românilor din străinătate, înclinația către candidați extremiști, anti-sistem, are cauze mai profunde.

Pentru mulți români din diaspora, în special pentru cei plecați din țară pentru a munci pe alte meleaguri, sprijinul pentru Simion reflectă mai mult decât o preferință politică. Este vorba în esență despre un răspuns la marginalizarea socială și economică, sugerează cotidianul german.

Fie că este vorba despre muncitori pe șantiere, angajați pe câmp în agricultură ori femei de serviciu, cei mai mulți români din diaspora "trag din greu, prestând munci istovitoare, prost plătite și neapreciate în societate", scrie FAZ, citând o româncă stabilită la Berlin, Petronela Bordeianu, consilier social.

Aceștia sunt în general oamenii care l-au votat pe Simion, explică femeia, vorbind despre "o lume paralelă și foarte românească" în care sunt captivi mulți dintre românii aflați în Germania.

Deși motivele plecării din România sunt multiple, sentimentul dominant al oamenilor este disperarea, relatează Dorothea Krampol, președinta unei organizații românești din zona Rhein-Main, în FAZ.

În pofida tuturor vicisitudinilor, "munca în străinătate, chiar și în condiții grele, rămâne speranța acestor oameni pentru un viitor mai bun acasă, unde și-ar putea ridica o casă cu banii agonisiți în străinătate".

Visul întoarcerii în țară persistă, iar candidații extremiști, precum Simion sau anterior Călin Georgescu, promit o "Românie mai bună", vag definită, dar atât de atrăgătoare pentru o diasporă deziluzionată, scrie FAZ.

Nicușor Dan încearcă să recupereze

FAZ se apleacă și asupra contracandidatului Nicușor Dan, "om care nu face parte din elita politică românească reprezentată de PSD-ul post-comunist ori de PNL-ul național liberal".

La fel ca alți analiști germani, Frankfurter Allgemeine amintește că, în plan politic, "neîncrederea actuală a fost alimentată și de fostul președinte Klaus Iohannis, considerat cândva un simbol al opoziției la post-comuniștii care domină scena politică de peste trei decenii".

Deși susținut masiv de diaspora în trecut, Iohannis a fost în ultimii ani "absent" iar vidul lăsat a fost umplut de candidați mesianici precum Georgescu și Simion, scrie FAZ, citând-o pe Krampol.

"Nicușor Dan și susținătorii săi încearcă acum, pe ultima sută de metri, să răstoarne situația, inclusiv în diaspora. La sfârșitul săptămânii, Simion a avut parte de o opoziție neobișnuită la un eveniment electoral organizat la Londra în weekend. 'Pentru Nicușor!', a strigat un bărbat din public în replică la spusele prezentatoarei privind nevoia de mobilizare pentru turul secund al alegerilor".

După cum remarcă jurnaliștii germani, Dan nu s-a descurcat rău în diaspora, unde a obținut 26 la sută din voturi, mai multe decât în România.

Prin urmare, nu toată diaspora este omogenă, ci există și un segment al ei format din oameni bine calificați (angajați de pildă în IT) și mai receptivi la mesajul reformist al lui Nicușor Dan.

"Cu toate acestea, majoritatea românilor din Germania fac parte din clasa muncitoare. Doar aproximativ 20 la sută dintre ei au o înaltă calificare profesională", conchide FAZ, citând-o pe Dorothea Krampol.