Interviu Spotmedia.ro: Cu cine va juca Moscova în alegeri?

De exemplu, unele narațiuni ar putea fi create inițial, desigur, de ruși, de Kremlin, și apoi transferate în Moldova, din Moldova în România și din România în Franța.

Întotdeauna vor exista proiecte rusești, politicieni pro-ruși sau prietenoși cu Rusia care vor încerca să ajungă la putere în România. Așadar, Rusia va fi prezentă mulți ani de acum înainte.

Iar în alegerile prezidențiale sunt sigur că vor încerca să sprijine acei candidați despre care cred că vor crea diviziuni între România și restul Europei, spune Anton Șehovțov, analist specializat în instrumentele de manipulare ale Rusiei din Occident, într-un interviu acordat spotmedia.ro.

Născut la Sevastopol, în Crimeea, Anton Șehovțov este directorul Centrului pentru Integritate Democratică din Austria și profesor la Universitatea Central-Europeană. Este autorul unei lucrări de referință despre legătura dintre regimul Putin și partidele de extremă dreaptă din Europa și al unui volum recent, Russian Political Warfare. Essays on Kremlin Propaganda in Europe and the Neighbourhood, 2020-2023.

Ați urmărit derularea evenimentelor de la București, destul de impresionantă, care a culminat cu anularea alegerilor prezidențiale și care a dus, acum, la eliminarea candidatului care a pus probleme de democrație la alegerile precedente. Acum, privind retrospectiv, vedeți aici un mecanism comun de acțiune al Rusiei?

Acest lucru a devenit acum un tipar. Rusia încearcă să intervină aproape peste tot. Acum cinci ani nu era așa. Rusia încerca să intervină doar în anumite țări pe care le considera cu adevărat semnificative în Europa, cum ar fi Franța, Germania, Italia.

Dar acum se pare că interferența este aproape peste tot, deoarece a devenit, aparent, o piață bună pentru diverse inițiative din interiorul Rusiei.

Există o cerere din partea Kremlinului, iar această cerere creează o ofertă. Astfel, diferite firme apropiate de Kremlin sau care încearcă să se apropie de Kremlin simt că există o cerere pentru astfel de activități de interferență, de influențare a politicii în Europa. Și vin cu proiectele lor, cu planurile lor despre cum să facă acest lucru și încearcă să le implementeze.

România, anterior, nu se afla în centrul atenției Rusiei. Dar, aparent, agenții ruși, factorii de decizie ruși au identificat România ca un loc interesant pentru a acționa, dar și pentru a experimenta.

Un alt aspect este că România este considerată de unele firme rusești ca o țară de tranzit pentru propaganda care vizează state precum Franța.

De exemplu, unele narațiuni ar putea fi create inițial, desigur, de ruși, de Kremlin, și apoi transferate în Moldova, din Moldova în România și din România în Franța. Așadar, acum fenomenul acesta este peste tot și cred cu tărie că trebuie să începem să considerăm această interferență rusă ca pe un zgomot de fond. Se aude peste tot.

Dar asta nu înseamnă că poate explica chiar tot ceea ce se întâmplă, toate problemele, toate evoluțiile negative din democrațiile europene.

Dar de ce credeți că România a fost afectată mai puternic sau mai profund decât alte țări? Sau poate a fost doar mai vizibil?

Probabil mai vizibil chiar în România, mai ales având în vedere că a fost un an foarte important pentru România, cu multe alegeri.

Anul trecut au avut loc patru procese electorale, din câte înțeleg, deci e normal să fi fost sensibilități mai mari.

Trei și jumătate.

Așa este, dar chiar și așa putem spune că a fost extrem de sensibil din punct de vedere politic. De aceea, a devenit atât de vizibil, precum și din cauza rezultatelor surprinzătoare ale lui Călin Georgescu în alegerile care au fost anulate.

România, într-un fel, poate că nu este foarte politicos să spunem asta, dar și-a pierdut „inocența” în fața interferenței ruse. Multe țări din Europa experimentaseră asta cu mult înainte. Dar pentru România probabil a fost primul caz semnificativ de interferență și influență rusă și, desigur, acum este perceput ca un șoc.

La fel s-a întâmplat în SUA, în 2016. A fost prima dată când influența rusă s-a făcut simțită și a creat un șoc.

Dar acum, dacă ne uităm la alegerile din 2020 și 2024, toată lumea știa că rușii vor încerca să facă ceva, și nu a mai fost așa de șocant. A devenit acel zgomot de fond de care vorbeam.

Puteţi citi şi urmări interviul integral AICI.