Germania vrea să analizeze gestionarea pandemiei de COVID

Președinta Parlamentului, Bärbel Bas, a vorbit clar în februarie 2025: analizarea pandemiei de coronavirus este un „șantier deschis”, a spus ea cu puțin timp înainte de încheierea mandatului său în Bundestag. Între timp, social-democrata a devenit ministru al Muncii în noul guvern federal condus de creștin-democratul Friedrich Merz.

În acordul de coaliție, la pagina 112, se află o propoziție care, probabil, i-ar face plăcere lui Bas: „Vom analiza în mod cuprinzător pandemia de coronavirus în cadrul unei comisii de anchetă, în special pentru a trage învățăminte pentru viitoare evenimente pandemice.”

SPD, ecologiștii și FDP nu au putut ajunge la un acord

În legislatura trecută, alianța aflată atunci la guvernare, formată din SPD, Verzi și Partidul Liber Democrat (FDP), nu a reușit să ajungă la un acord privind un mandat comun de lucru. Formaţiunea Die Linke (Stânga) a făcut o propunere fără succes în octombrie 2024 și a formulat două obiective în cererea sa de constituire a unei comisii de anchetă:

„În primul rând, o analiză serioasă ar trebui să contribuie la recâștigarea încrederii pierdute. În al doilea rând, trebuie obținute cunoștințe și recomandări de acțiune care să ajute, înainte și în timpul unei viitoare situații pandemice, la o gestionare mai prevăzătoare, mai înțeleaptă și mai eficientă a unei astfel de pandemii."

La a doua încercare, se dorește recuperarea lucrurilor neglijate până acum. Când va începe procesul, nu este încă stabilit. Însă experții sunt deja pregătiți de start. Printre ei se numără și cineva care, în timpul pandemiei, a devenit cunoscut ca unul dintre cei mai importanți virusologi ai Germaniei: Hendrik Streeck. La alegerile pentru Bundestag din februarie 2025, el a câștigat un mandat direct la Bonn din partea CDU.

În vârstă de 47 de ani, el face parte din Comisia de Sănătate a Bundestagului și este, de asemenea, însărcinatul guvernului federal pentru probleme legate de dependențe și droguri. Astfel, Streeck privește pandemia și consecințele acesteia din mai multe perspective: științifică, medicală și politică. El consideră analiza pandemiei drept „absolut necesară”. A fost cea mai mare criză de după Al Doilea Război Mondial, afirmă el într-un interviu pentru Deutsche Welle.

Câmp de tensiune între știință, politică și opinia publică

Ca parlamentar, Streeck speră să obțină răspunsuri la întrebări care, din perspectiva sa, au fost până acum insuficient abordate. De exemplu: cum funcționează consultanța științifică a guvernului într-o criză precum pandemia de coronavirus? „Este un domeniu tensionat între știință, politică și opinia publică”, știe virusologul din proprie experiență.

De asemenea, Streeck își dorește ca această comisie de anchetă să arunce o privire critică asupra modului de coordonare între diferitele niveluri politice. În timpul pandemiei a existat Conferința premierilor de land, în cadrul căreia cele 16 guverne regionale ale Germaniei au convenit împreună cu guvernul federal asupra unor măsuri, inclusiv lockdown-uri totale. Streeck se îndoiește că acesta a fost cadrul cel mai potrivit. Au existat frecvent critici, deoarece Bundestagul și-a exercitat doar într-o măsură limitată funcția de control.

"Am trăit pandemia la Urgență"

Și deputata din partea Die Linke, Stella Merendino, care face parte la rândul ei din Comisia de Sănătate a Bundestagului, consideră că este nevoie de multe clarificări. Fără o analiză într-o comisie de anchetă nu se pot trage lecții pentru viitor, subliniază asistenta medicală calificată într-un interviu pentru Deutsche Welle. „Eu am trăit pandemia în mijlocul unității de primiri urgențe. Am văzut cum oamenii au murit singuri, pentru că nu mai aveam voie să le permitem contactul cu rudele lor."

Femeia de 31 de ani a văzut colegi care s-au prăbușit din cauza epuizării, suprasolicitării și durerii. „Am lucrat ture întregi fără să știm dacă vom rămâne noi înșine sănătoși. Nu am avut echipamente de protecție suficiente, nici sprijin psihologic, aproape deloc recunoaștere și, până astăzi, nu există o evaluare sistematică a ceea ce a însemnat totul pentru personalul nostru.”

"Sursă de furie și neîncredere"

Merendino critică faptul că mulți oameni au fost lăsați singuri în timpul pandemiei: cu grijile lor financiare, cu îngrijirea copiilor, cu singurătatea sau cu sentimentul de copleșire. „Asta a stârnit furie și neîncredere, care persistă până astăzi.” Totuși, experta în domeniul sănătății, aleasă recent în Bundestag, consideră că rănile încă deschise pot fi vindecate: „Nu trebuie să convingem pe toată lumea, dar trebuie să-i ascultăm pe cei care sunt deschiși. Și, ca oameni politici, trebuie să avem curajul să recunoaștem greșelile.”

De la stat și societate, Merendino așteaptă în special mai mult sprijin pentru cei care suferă încă de pe urma consecințelor pandemiei de COVID-19. „Cunosc îngrijitori care, din cauza Long Covid, nu mai pot lucra. Mulți luptă pentru recunoaștere, pentru diagnosticare, pentru siguranță financiară. Și toate acestea într-un sistem de sănătate care este deja suprasolicitat.”

Președintele Steinmeier a invitat persoane afectate

Și colegul de Bundestag al Stellei Merendino, Hendrik Streeck, consideră că lipsește o analiză mai profundă a consecințelor emoționale ale pandemiei. Președintele federal Frank-Walter Steinmeier a făcut cel puțin o încercare în acest sens. Atât în timpul pandemiei, cât și după, el a purtat discuții cu persoane afectate din toate domeniile societății. Streeck își poate imagina și mai mult, de exemplu un consiliu cetățenesc condus de Steinmeier. „Așa ceva ar fi cu siguranță de ajutor”, consideră el.

Streeck crede, de asemenea, că o privire dincolo de granițe ar putea sprijini procesul de analiză. „Ca om de știință, pentru mine este important să iau în considerare și rezultate diferite.” De exemplu, a citit cu mare atenție rapoartele din Anglia. „E posibil ca eficiența anumitor măsuri să fi variat de la o țară la alta”, spune Streeck cu prudență.

Streeck cere mai multe date și analize   

Pentru Germania, omul de știință cu experiență, devenit acum și politician, identifică o nevoie clară de recuperare: „Mai multe date, mai multe analize ajută la obținerea unei imagini mai precise.” În opinia sa, acest lucru ar putea contribui și la reducerea divizării societății, pe care o observă în continuare.

După încheierea pandemiei de coronavirus, Streeck distinge trei grupuri: „Unii, care nu vor să se mai ocupe deloc de subiect. Alții, care spun: am fost prea permisivi, am făcut prea puțin. Și cei din urmă, care spun: s-a mers mult prea departe.” Pe toți trebuie să-i luăm în serios, spune Streeck. „Cel mai bun lucru care se poate întâmpla este să vorbim despre asta.”