COVID-19: 5 ani de la primul lockdown din Germania

Duminica, majoritatea oamenilor au liber. Weekendul este timpul pentru relaxare, plimbări și întâlniri cu familia și prietenii. Însă liniștea din acea duminică din 22 martie 2020 a fost înșelătoare, aproape înfricoșătoare. Germania se afla în lockdown din cauza pandemiei de coronavirus. Autoritățile politice au impus pentru prima dată restricții atât de severe pentru a controla afecţiunea respiratorie care se răspândea rapid la nivel global.

Șapte milioane de morți la nivel mondial, 187.000 în Germania

Virusul extrem de contagios, cunoscut și sub numele de SARS-CoV-2, aduce aproape în colaps viața socială și economică la nivel mondial. Timp de aproximativ trei ani, în întreaga lume sunt în vigoare restricții mai mult sau mai puțin stricte privind contactele interumane. Cu toate acestea, aproape șapte milioane de oameni mor din cauza bolii numite COVID-19. În Germania, numărul deceselor asociate cu acest virus este de 187.000. Ultimele restricții legate de coronavirus, inclusiv obligația de a purta mască în anumite instituții, sunt ridicate în aprilie 2023.

Însă boala infecțioasă nu a dispărut – dimpotrivă: oamenii continuă să se îmbolnăvească de acest virus care se schimbă constant, deși acum este mai puțin periculos pentru majoritatea populației. Mulți suferă de efecte pe termen lung, cunoscute sub numele de Post-COVID sau Long COVID, dar și de efecte adverse ale vaccinurilor. Și încă nu există o analiză cuprinzătoare nici la nivel societal, nici politic. Unul dintre cei care critică acest lucru de mai mult timp este președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier.

Steinmeier avea așteptări mai mari de la Bundestag

"Oamenii din țara noastră se așteaptă să analizăm în detaliu această perioadă", a spus președintele federal într-o dezbatere pe care a inițiat-o despre consecințele și lecțiile pandemiei de coronavirus. Cu această ocazie, el a exprimat regretul că Bundestagul german a evitat acest subiect în actuala legislatură.

"Consider că este esențial să asigurăm transparență pentru a recâștiga încrederea cât mai multor oameni care, în timpul pandemiei, au început să aibă îndoieli cu privire la democrație și instituții", a subliniat Steinmeier. Multe dintre restricții au fost necesare pentru a încetini răspândirea bolii. Din păcate, acest lucru a inclus și reducerea contactelor la minimum. Cu toate acestea, președintele german are multe întrebări urgente.

"Ce rol a avut politica și ce rol a avut consultanța științifică?"

"A fost necesară închiderea generalizată a școlilor? Au fost inevitabile restricțiile asupra drepturilor fundamentale, cum ar fi libertatea de întrunire? A fost dezbaterea privind obligativitatea vaccinării în Germania dăunătoare? Ce rol a avut politica, ce rol a avut știința și ce rol ar trebui să aibă în viitor în situații similare?"

Steinmeier a primit răspunsuri din partea invitaților săi din diverse domenii: medicină, educație, cercetare, asistență medicală, sport, cultură și politică. Maxi Brautmeier-Ulrich, directoarea unei școli primare din Paderborn (Renania de Nord-Westfalia), a povestit, la fel ca mulți alții, despre creativitatea inițială în găsirea de soluții pentru învățământul digital. Însă, la un moment dat, a intervenit epuizarea generală.

"Frica persistă și astăzi"

"Copiii și adolescenții au fost printre cei mai afectați", a spus profesoara. Ea simte și astăzi consecințele. Încrederea în școală și în sistemul de educație a fost profund afectată, deoarece familiile au fost nevoite să gestioneze singure multe aspecte, pe lângă locurile lor de muncă. Concluzia lui Brautmeier-Ulrich: "Această frică persistă și astăzi."

Învățămintele trase din pandemie trebuie să ducă la o concluzie clară, spune directoarea: "Copiii trebuie să fie mult mai mult în centrul atenției – acum și întotdeauna." Nu se poate recupera ceea ce a fost pierdut în educație și experiențe. După pandemie, observă că mulți copii au deficite de vorbire – cauzate de purtarea îndelungată a măștilor și de utilizarea în mai mare măsură a mediilor digitale.

Cei mai mulți dintre decedați aveau peste 80 de ani

Astrid Thiele-Jèrome conduce un cămin de bătrâni în Warendorf (Renania de Nord-Westfalia). În cele mai grele faze ale pandemiei, a văzut mulți oameni murind. Aproape jumătate dintre cei 187.000 de decedați din Germania aveau peste 80 de ani. În acea perioadă, rudelor le era interzis să intre în cămin, ceea ce a fost greu de acceptat, atât pentru personal, cât și pentru familiile pacienților.

"Dacă eu pot intra în cameră cu echipament de protecție - costum, mască, vizieră - de ce nu ar putea și rudele?", se întrebau îngrijitorii. "Așa că am deschis ferestrele și i-am lăsat să își ia rămas bun." Acest lucru a fost posibil doar pentru că ferestrele căminului sunt la nivelul solului.

Ture de 12 ore în căminul de bătrâni

Un cuvânt a fost auzit foarte des în discuția cu președintele: solidaritate. "A fost incredibil", și-a amintit Thiele-Jèrome despre spiritul de echipă al angajaților săi, care lucrau în ture de 12 ore pentru a îngriji persoanele vârstnice, cele mai vulnerabile. Steinmeier a lăudat de mai multe ori acest spirit de solidaritate din Germania.

În același timp, a subliniat importanța unei analize critice a pandemiei: trebuie să se evalueze ce a funcționat bine și ce nu. "Deciziile au fost luate pe baza cunoștințelor disponibile la acea vreme. Scopul a fost întotdeauna unul singur: salvarea cât mai multor vieți. Și, per ansamblu, am reușit acest lucru", a concluzionat președintele.

În Brandenburg există o comisie de anchetă privind pandemia

Totuși, Steinmeier așteaptă ca viitorul Bundestag și viitorul guvern să analizeze această perioadă, la cinci ani de la primul lockdown. Landul Brandenburg a făcut deja un pas înainte, înființând o comisie de anchetă formată din parlamentari, reprezentanți ai autorităților locale și experți din diverse domenii.

Teama de teorii ale conspirației și de un nou val de neîncredere

"Dacă nu analizăm această perioadă, vor rămâne multe aspecte nerezolvate", a avertizat Steinmeier. "Dacă nu discutăm deschis, alimentăm teoriile conspirației și neîncrederea. Ambele sunt toxice pentru democrație. Şi ambele îi favorizează pe populiști – iar acest lucru nu trebuie să se întâmple."