Conferința de Securitate de la München și Donald Trump

Conferința de Securitate de la München a fost timp de decenii marcată de cooperarea strânsă dintre Europa și SUA. În pofida anumitor diferențe de opinie, fundamentul a fost mereu același: cooperarea a fost tot timpul bună, cele două părți s-au apreciat și respectat. Lucrurile nu mai stau neapărat la fel după preluarea mandatului de președinte al SUA de către Donald Trump. Reuniunea care începe vineri în capitala Bavariei și care este cunoscută pe plan internațional drept Munich Security Conference (MSC) este de aceea un indicator al stării actuale a relațiilor transatlantice.  

Noi tensiuni între SUA și aliații lor?

Este clar că, deja din primele săptămâni ale noii administrații Trump, dinspre Washington bate un alt vânt: "America first" este deviza lui Trump, indiferent dacă aliații sunt afectați negativ. Aceste tensiuni ar putea marca dezbaterile din hotelul münchenez "Bayerischer Hof", unde se vor afla între 14 și 16 februarie politicieni, lideri militari și experți în securitate.

La MSC - considerată cea mai importantă reuniune de securitate la nivel mondial - sunt așteptați nu mai puțin de 60 de șefi de state și guverne din lumea întreagă. Din SUA vor veni vicepreședintele J.D. Vance și secretarul de Stat Marco Rubio, nu însă și secretarul Apărării Pete Hegseth. Șeful Conferinței Christoph Heusgen a anunțat că din SUA va veni și una din cele mai mari delegații de congresmeni care s-a aflat vreodată la MSC. Printre oaspeți este și noul secretar general al NATO Mark Rutte. 

"Înșelat" de Europa

Reuniunea din capitala bavareză este una informală, la care nu se iau decizii oficiale. Tocmai din acest motiv, se pune accentul pe un schimb de poziții onest și deschis, în care conflictele nu sunt ascunse sub preș. Donald Trump a dat deja un ton nou, apăsat, în relațiile transatlantice. "Suntem înșelați de națiunile europene atât în comerț, cât și în NATO", se citează în raportul "Munich Security Report" o declarație a lui Trump din campania electorală. Mai departe: "Dacă nu vor plăti, nu îi vom mai proteja."

Trump nu poate să sufere ceea ce consideră investițiile prea mici în apărare ale unor state europene din NATO. El a criticat și Germania în mod repetat pentru acest lucru. SUA au achitat până acum cea mai mare parte din cheltuielile NATO și au furnizat Europei o protecție militară consistentă. Aceasta este acum însă condiționată: Trump cere aliaților să aloce apărării 5% din PIB. Germania abia reușește să aloce cele două procente care au devenit între timp nivelul minim acceptat în NATO. 

O putere mondială cu "resurse limitate"

Republicanul Trump a dovedit deja că poate retrage finanțarea americană unor instituții internaționale. Potrivit "Munich Security Report", tabăra lui Trump motivează aceste decizii prin faptul că și SUA ar dispune doar de resurse limitate, pe care ar vrea să le folosească pentru bunăstarea propriei țări. "De fapt, resursele limitate au devenit o premisă centrală în strategia de politică externă a republicanilor", se mai arată în document. 

Conturarea unui plan de pace pentru Ucraina?

Ceea ce s-ar putea reflecta negativ și asupra ajutoarelor pentru Ucraina, domeniu în care SUA sunt de asemenea primele în lume. Vor avea mult de vorbit pe această temă la München președintele ucrainean Volodimir Zelenski și noul emisar al lui Trump pentru Ucraina Keith Kellogg - ambii sunt așteptați la reuniune. 

Zvonuri circulă în prezent conform cărora Kellogg ar urma să prezinte la Conferință un plan al administrației Trump de stopare a războiului din Ucraina. Liderul Conferinței Heusgen nu a dorit să se pronunțe prea mult pe acest subiect: "Sperăm ca reuniunea de la München să fie folosită și dispunem și de semnele corespunzătoare care ne dau speranța că ar putea fi abordată și o eventuală pace în Ucraina."

Heusgen a exprimat speranța conturării unui plan de pace la München. În acest sens, trebuie însă garantate integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, a insistat diplomatul. Heusgen a fost anterior consilier de politică externă al cancelarei Angela Merkel și ambasador german la ONU.

Rusia nu are însă reprezentanți invitați la MSC. Baza unei invitații ar fi "disponibilitatea la dialog", a subliniat Heusgen, "iar câtă vreme președintele Putin nu recunoaște guvernul Zelenski de la Kiev, nu văd premisele unui dialog". La München sunt bineveniți reprezentanți ai opoziției și ONG-urilor ruse.

Pretențiile lui Trump asupra Groenlandei

Neliniște și indignare au generat în Europa amenințările lui Trump de a folosi violența la nevoie pentru a anexa teritorii, de exemplu Groenlanda, care aparține Danemarcei. Vicepreședintele J.D. Vance susține planurile expansioniste ale lui Trump. Dacă le va relua la München, se va confrunta cu opoziția țărilor europene.

Acestea i-au amintit lui Trump că SUA trebuie să respecte dreptul internațional. "Respectarea granițelor este un principiu de bază al dreptului internațional. Un principiu care trebuie să fie valabil pentru toți", a comentat cancelarul german Olaf Scholz (SPD).

Heusgen a subliniat la rândul lui: "Din punctul meu de vedere, nu există alternativă la ordinea reflectată în Carta Națiunilor Unite."

Cu doar o săptămână înaintea alegerilor federale

Politica internă germană va juca în acest an un rol important la Conferința de Securitate: reuniunea are loc cu doar o săptămână înaintea alegerilor federale anticipate din 23 februarie - adică pe ultima sută de metri a campaniei electorale. Mai mulți candidați la funcția de cancelar și-au anunțat prezența, printre care și șeful CDU Friedrich Merz, cotat de sondaje cu prima șansă de a deveni noul șef al guvernului de la Berlin.

Liderii politici germani ar putea să vorbească la München și despre planurile lor privind investițiile în Bundeswehr și de unde ar urma să vină acești bani. Germania și Europa trebuie să facă mai mult pentru propria lor securitate - lucru devenit cât se poate de clar între timp. După ce Donald Trump a revenit la Casa Albă, această temă ar trebui discutată, acum mai mult ca oricând, la Conferința de Securitate de la München.