Analiză: Cine va guverna Germania?

Cancelarul social-democrat Olaf Scholz își ia adio de la putere în același mod în care a guvernat - cu sobrietate și fără a stârni mai emoții. ”A fost o onoare să port responsabilitatea conducerii țării, mai ales în aceste vremuri dificile”, a declarat politicianul în vârstă de 66 de ani, la o zi după înfrângerea zdrobitoare suferită de social-democrați în alegerile legislative de duminică.

Flancat de Lars Klingbeil și Saskia Esken, cei doi lideri ai SPD, el a transmis mulțumiri alegătorilor și partidului iar apoi a adăugat, placid, o frază tipică pentru el: "Îmi voi face treaba corect până în ultima zi".

Limitarea puterii cancelarului

Friedrich Merz, liderul Uniunii Creştin-Democrate, şi-a intrat deja în rol. El a trimis ieri guvernului condus încă de Olaf Scholz o listă de solicitări menite să limiteze puterea acestuia. Scholz este somat ca, în următoarea perioadă, de tranziție, să nu mai ia decizii fundamentale de politică externă sau internă dacă nu sunt convenite cu creștin-democrații, cabinetul său să nu mai emită ordonanțe și, de asemenea, să nu purceadă la promovări sau reorganizări în ministere.

Scrisoarea conține punctele "pe care le considerăm corecte în ceea ce privește cooperarea în această fază de tranziție", a declarat Merz.

Durata acestei tranziții depinde în primul rând de rapiditatea cu care CDU/CSU va găsi un partener de coaliție. Merz a anunțat inițierea de negocieri cu social-democrații, scop în care a purtat luni primele discuții exploratorii cu liderul acestora Lars Klingbeil și cu Olaf Scholz.

Așteptarea alegerilor din Hamburg

Şeful conservatorilor a indicat trei subiecte primordiale în negocierile cu SPD: politica externă și de securitate, politica de migrație și consolidarea economiei. "Presupun că social-democrații, spre deosebire de Verzi, au un interes real în menținerea locurilor de muncă industriale în Germania", a subliniat politicianul conservator.

El este ”hotărât să poarte discuții constructive” cu social-democrații imediat după alegerile locale din Hamburg, care vor avea loc pe 2 martie.

CDU/CSU se grăbește, SPD încă temporizează

În vârstă de 69 de ani, Merz este încrezător că se poate ridica la înălțimea funcției de cancelar și că va reuși să închege o mare coaliție cu SPD - formulă bine cunoscută Germaniei din vremea fostei lidere Angela Merkel.

Deși sunt mult sub gloria de altădată, rezultatele obținute duminică de cele două formațiuni politice tradiționale permit o reeditare a marii coaliții. Grupul conservator CDU/CSU, care nu și-a atins obiectivul electoral declarat, respectiv obținerea a cel puțin 30% din voturi, va deține 208 locuri în noul Bundestag (conform cu rezultatul de 28,5%).

De pe o poziție de două ori mai slabă, social-democrații se vor alege cu 120 de locuri în Parlament (echivalente cu 16,4 la sută). Astfel, cu 328 din cele în total 630 de locuri disponibile în Bundestag, ”ne putem, desigur, gândi la formarea unui guvern, respectiv a unei coaliții negru-roșu", a declarat Merz, cu referire la culorile celor două partide.

În ceea ce privește dorința SPD de a intra la guvernare, de această dată din postura de partener junior, lucrurile sunt, cel puțin declarativ, mai nuanțate. ”Încă nu am luat o decizie. Mingea este în terenul lui Friedrich Merz. El trebuie să ne abordeze pe noi, să se arate deschis față de social-democrați, să poarte discuții exploratorii și negocieri. Apoi vor decide colegii noștri din SPD ce este de făcut”, a declarat Lars Klingbeil, șeful SPD.

Înapoi la "partidul popular de centru-stânga"

Un referendum la nivelul membrilor SPD poate fi un obstacol și nu ar trebui să fie subestimat. Social-democrații au suferit cel mai slab rezultat electoral la nivel federal din 1890, o pierdere de peste nouă procente față de alegerile din 2021, care îi face pe mulți dintre ei să se întrebe dacă nu ar fi totuși mai înțelept să se repoziționeze în opoziție pentru a-și reîncarca bateriile.

O reorganizare vrea inclusiv conducerea social-democrată, conștientă că partidul trebuie să se modernizeze și să redevină "partidul popular de centru-stânga", după cum se exprimă chiar Lars Klingbeil. Or, pentru aceasta, SPD trebuie reînnoit atât la nivel de program, cât în ceea ce privește organizarea și personalul. Guvernarea ar fi un "act de echilibristică". Însă în mod cert sustenabil.

Falii adânci între socialişti şi conservatori

Întrebarea este cum pot fi găsite linii de compromis între CDU/CSU și SPD. "Când mă uit la unele dintre declarațiile lui Friedrich Merz din ultimele săptămâni, poate chiar din ultimele zile, acestea nu au micșorat diferențele între conservatori și noi, ci dimpotrivă le-au adâncit", critică Klingbeil.

Klingbeil nu este iritat doar de avertismentele lui Merz potrivit căruia, odată cu revenirea conservatorilor la putere, nu va mai fi posibilă o politică de stânga în Germania, ci și la gestul făcut de Merz la finele lunii ianuarie, când acesta a luat în calcul voturile AfD, formațiune parțial de extrema dreaptă, pentru a obține majoritatea necesară înăspririi politicii de azil.

AfD nu a fost nicicând mai puternică

Cu 20,8% din voturi, AfD și-a dublat rezultatul electoral din 2021. Co-lidera partidului, Alice Weidel, a anunțat în seara scrutinului că partidul ei va "vâna" CDU/CSU. Scopul declarat al AfD este de a deveni și mai puternică în următorii patru ani, pentru a putea guverna în Germania, a spus Weidel.

Merz a refuzat orice colaborare cu AfD, cu explicația că acest partid respinge tot ceea ce au asigurat prosperitatea și poziția puternică a Germaniei în lume - apartenența la UE, la NATO, la spațiul monedei euro. ”AfD caută să distrugă creștin-democrația”, a declarat Merz.

Weidel: "Suntem în mod indiscutabil un partid al maselor”

Conservatorii și social-democrații se declară hotărâți să stopeze ascensiunea AfD. Rezultatul obținut duminică de AfD este "cu adevărat ultimul semnal de alarmă pentru partidele democratice de centru, care trebuie să convină asupra unor soluții comune", spune Friedrich Merz.

Premierul Bavariei, Markus Söder, liderul Uniunii Creștin-Sociale, a avertizat la rândul său față de un ”viraj periculos al Germaniei spre dreapta", care se cere stopat la timp. "Acesta este ultimul cartuș al democrației”, a atras atenția conservatorul bavarez.