Cedare sau război? Trump avertizează Iranul

Președintele american Donald Trump a cerut Iranului în termeni categorici să nu mai sprijine miliția aliată Houthi din Yemen. Fiecare foc tras de rebeli va fi considerat "un atac cu arme iraniene sub comanda Iranului", a declarat Trump pe platforma sa Truth Social.

Deși Iranul neagă insistent că ar avea vreo influență asupra rebelilor houthi, experții afirmă că rebelii șiiți din Yemen sunt unul dintre grupurile proxy ale Iranului, în care conducerea Republicii Islamice vede posibilitatea contracarării influenței SUA în regiune. "Alături de grupurile pro-iraniene din Irak, rebelii houthi sunt printre ultimele grupuri proxy active ale Iranului în regiune", afirmă, într-un interviu acordat DW, Hamidreza Azizi, expert în Iran la renumitul grup de reflecție berlinez SWP (Fundația Știință și Politică).

"Pe baza discuțiilor din Iran pe care le urmăresc, se pare că unii factori de decizie de la Teheran au crezut până acum că rebelii ar trebui să răspundă ferm la orice atac american. În ochii lor, Teheranul și-ar pierde contraponderea strategică față de SUA în cazul unei înfrângeri militare a rebelilor houthi iar pasul următor ar putea fi un atac direct asupra Iranului", spune Hamidreza Azizi.

Începând de sâmbătă (15.3.25), armata americană a atacat din nou ținte ale milițiilor houthi la ordinul lui Trump. Această organizație controlează capitala Sanaa și alte regiuni importante în războiul civil din Yemen.

În urmă cu doar câteva zile, houthi anunțau că își vor relua atacurile asupra navelor de containere din Marea Roșie, conform propriilor declarații, ca răspuns la blocada israeliană a Fâșiei Gaza. Yemenul este situat pe strâmtoarea Bab al-Mandab, lată de 27 de kilometri, care leagă Marea Roșie de Golful Aden.

Negocieri sau escaladare?

Conducerea iraniană pare să fie conștientă de pericol, drept care Teheranul nu a exclus încă posibilitatea unor negocieri indirecte cu SUA. Cele două țări nu mai întrețin relații diplomatice din 1980. Președintele american a confirmat la începutul lunii martie că i-a trimis liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei, o scrisoare. Scopul său este "să împiedice Iranul să dezvolte arme nucleare". "Există două opțiuni: o acțiune militară sau o soluție negociată", a declarat Trump într-un interviu acordat postului de televiziune american Fox Business Network. "Am transmis acest mesaj clar liderilor iranieni", a spus președintele.

Teheranul nu a răspuns încă oficial la scrisoarea lui Trump, confirmând doar că misiva a fost primită. Ismail Baghai, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran, a declarat că mesajul scrisorii este încă în curs de examinare. În cadrul unei conferințe de presă desfășurate duminică (16.03.25), Baghai a explicat că Teheranul nu intenționează în prezent să facă scrisoarea accesibilă publicului.

"Nu știm exact ce scrie în document, dar semnalele de la Teheran sunt contradictorii", spune expertul Hamidreza Azizi. În timp ce Khamenei continuă să respingă discuțiile directe cu SUA, Teheranul pare să dorească să păstreze ușa deschisă pentru negocieri indirecte.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat într-un interviu acordat unui ziar local la începutul lunii martie că sunt examinate posibile canale de negocieri indirecte cu Washingtonul.

"Iranul pare să fie preocupat de posibile precondiții din partea administrației Trump pentru astfel de discuții". Fapt este că Washingtonul ar putea cere Teheranului să înceteze sprijinul pentru milițiile regionale, precum și programul său de rachete - două puncte pe care Iranul le consideră nenegociabile.

"Cred că Iranul dorește să poarte discuții cu SUA, dar fără nicio condiție prealabilă. În acest context trebuie subliniată și importanța reuniunii trilaterale dintre Iran, China și Rusia. Teheranul dorește să obțină sprijinul Rusiei și al Chinei pentru a limita discuțiile la programul nuclear și, în același timp, să semnaleze SUA că are parteneri alternativi", crede expertul în Iran.

Săptămâna trecută mai mulți diplomați de rang înalt din Iran, Rusia și China s-au întâlnit la Beijing, în condițiile în care Moscova și Beijingul au sprijinit în mod demonstrativ Iranul. Ambele țări au calificat sancțiunile occidentale împotriva Teheranului drept "ilegale" și au făcut apel la intensificarea eforturilor diplomatice pentru soluționarea conflictului privind programul nuclear al Iranului.

De amintit că, în 2018, în timpul primului mandat al lui Donald Trump, SUA s-au retras unilateral din acordul nuclear cu Iranul. Un an mai târziu, Iranul a început să își extindă treptat cercetarea nucleară, pentru ca în prezent să fie mai aproape ca niciodată de construirea unei bombe nucleare.

Avertisment privind înarmarea nucleară

Conform rapoartelor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică , Iranul și-a crescut cantitatea de uraniu puternic îmbogățit la un nivel periculos, ceea ce face posibilă utilizarea militară.

La începutul lunii martie, șeful AIEA, Rafael Grossi, a declarat categoric: "Iranul este singura țară fără arme nucleare care îmbogățește uraniu în această măsură. Acest lucru mă îngrijorează foarte mult".

Teheranul continuă să sublinieze că programul său nuclear este destinat exclusiv unor scopuri pașnice. În ultimele luni au existat însă o serie de declarații contradictorii din partea Republicii Islamice. În timp ce unii lideri politici iranieni au pledat pentru o ajustare a politicii nucleare, alții au făcut aluzie la posibila dezvoltare a armelor atomice.

"De la sfârșitul președinției lui Hassan Ruhani în 2021, Iranul s-a bazat din ce în ce mai mult pe amenințări și pe utilizarea programului său nuclear ca mecanisme de presiune", spune Behrooz Bayat, fost consilier al AIEA, într-un interviu acordat DW.

"Dacă această strategie continuă, am putea să asistăm la o nouă escaladare. Cu toate acestea, un astfel de pas ar fi extrem de riscant. Dar nu este complet exclus", prezice Bayat. Următoarele săptămâni vor fi decisive. Negocieri sau confruntare - răspunsul Teheranului va avea un impact serios asupra păcii și stabilității în Orientul Mijlociu.