Ce înseamnă decizia CJUE privind „țările de origine sigure”

Statele membre pot, în principiu, să stabilească prin lege ce reprezintă o „țară de origine sigură”. Totuși, instanțele naționale trebuie să poată verifica dacă au fost respectate dispozițiile relevante ale UE, a stabilit Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Sursele de informații utilizate pentru desemnarea unei țări drept „sigură” trebuie să fie accesibile atât instanțelor, cât și solicitanților de azil vizați.

Punctul de plecare a fost cazul a doi migranți din Bangladesh. Aceștia au fost transferați în Albania, conform protocolului dintre Italia și Albania. Acolo, cererile lor de azil au fost respinse de autoritățile italiene, pe motiv că, potrivit legislației italiene, Bangladeshul este considerat o țară sigură. O instanță italiană a solicitat ca CJUE să analizeze cazul. Numai dacă o țară de origine este considerată „sigură” pot fi aplicate procedurile accelerate la graniță.

Țara de origine trebuie să fie "sigură" pentru toate categoriile de persoane

Guvernul de dreapta al Italiei, condus de Giorgia Meloni, intenționează să desfășoare proceduri de azil în Albania, conform legislației italiene. Până acum, aceste planuri au eșuat în mare parte din cauza opoziției instanțelor italiene. Între justiție și guvern a izbucnit o dispută privind cine are autoritatea de a decide ce este o „țară de origine sigură”.

În octombrie 2024, guvernul italian a stabilit prin decret-lege că aproximativ 19 state, inclusiv Bangladesh, sunt considerate țări de origine sigure. Începând din martie, centrele din Albania ar urma să fie folosite și pentru cazarea solicitanților de azil respinși, până la momentul expulzării.

Purtătoarea de cuvânt pentru politici juridice a organizației de ajutor Pro Asyl, Wiebke Judith, nu este surprinsă de hotărârea CJUE. Ea o consideră o clarificare importantă, dar cu efecte limitate. În decizia sa, CJUE a stabilit că o țară de origine poate fi considerată „sigură” doar dacă toate categoriile de persoane sunt protejate. Prin urmare, nu este suficient ca o țară să fie sigură pentru majoritatea cetățenilor, dar nu și, de exemplu, pentru persoanele din comunitatea LGBTIQ+.

Meloni atacă Curtea Europeană de Justiție

Premierul italian Giorgia Meloni a reacționat dur la hotărârea Curții. Din nou, justiția — de această dată cea europeană — și-ar revendica competențe „care nu îi revin, în timp ce responsabilitatea aparține politicii”. Anterior, guvernul de dreapta condus de Meloni atacase și justiția italiană, care a fost acum confirmată de CJUE, afirmă Andreina De Leo, juristă la Universitatea Maastricht.

Experta în dreptul migrației vede doar două opțiuni pentru guvernul italian, potrivit unui interviu acordat DW: fie suspendă toate procedurile accelerate pentru țările în care nu toți cetățenii sunt în siguranță — ceea ce ar însemna că, de facto, nu ar mai rămâne niciuna; fie guvernul trebuie să declare că aceste state sunt complet sigure, ceea ce De Leo consideră problematic.

Verdict cu efect limitat

Cel târziu odată cu intrarea în vigoare a noii reforme a sistemului de azil al UE, în iunie 2026, situația se va schimba. Pentru o țară de origine considerată în general „sigură”, anumite grupuri de persoane vor putea fi exceptate, după cum constată și CJUE. Doar pentru aceste persoane nu se va putea aplica procedura accelerată. În consecință, mai multe state ar putea fi considerate drept „țări de origine sigure”.

Organizația Pro Asyl critică planurile de reformă, afirmând că standardele pentru desemnarea țărilor de origine vor fi reduse semnificativ, potrivit expertei în drepturile omului Wiebke Judith. Multe dintre problemele juridice actuale se vor pune din nou odată cu aplicarea noii reforme.

„Țări de origine sigure” la nivel european în noile reguli privind azilul

Conceptul de „țară de origine sigură” va exista și în cadrul noilor reguli europene privind azilul. Comisia Europeană a prezentat în aprilie o propunere pentru o listă comună la nivelul UE, care include Kosovo, Bangladesh, Columbia, Egipt, India, Maroc și Tunisia.

Totodată, Comisia a propus ca excepțiile pentru „țările de origine sigure” și procedura la frontieră să se aplice înainte de anul viitor. Procedura la frontieră devine obligatorie pentru solicitanții de azil cu șanse reduse de recunoaștere — adică cetățeni ai unor țări din care, în medie, mai puțin de 20% dintre cereri sunt aprobate în UE. Înainte de aplicare, Parlamentul European și statele membre trebuie însă să aprobe măsura.

„Din punctul nostru de vedere, conceptul de țări de origine sigure încalcă dreptul la o procedură de azil echitabilă și imparțială”, afirmă jurista organizației Pro Asyl, Wiebke Judith. Potrivit ei, acest concept este doar „o piesă dintr-un ansamblu mai amplu de obstacole, izolare și descurajare a refugiaților”.

Modelul albanez nu este respins

Ambele experte sunt de acord: hotărârea de astăzi nu se pronunță asupra validității generale a „modelului Albania”. Wiebke Judith subliniază că aplicarea normelor juridice europene în Albania nu este permisă. În plus, acțiunile Italiei ridică și alte probleme privind drepturile omului, cum ar fi detenția refugiaților.

În interiorul UE, astfel de modele sau variante similare sunt discutate de ceva timp sub termenul de „soluții inovatoare”. De exemplu, Danemarca este interesată de ideea de a desfășura procedurile de azil în afara propriului teritoriu. Germania, la fel ca și alte state, ar dori ca solicitanții de azil respinși să poată fi găzduiți în țări terțe.

Mai relevantă pentru evaluarea juridică de fond ar putea fi o altă hotărâre a CJUE, care urmează să fie pronunțată. Experta în dreptul migrației De Leo indică o întrebare deschisă care urmează să fie clarificată în acel caz: dacă dreptul european poate fi aplicat în Albania. Această decizie este așteptată cu interes și de alte state membre care susțin astfel de modele, deoarece hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene sunt obligatorii pentru toate cele 27 de state membre.